|
|
|
|
Am lansat raportul anual EFOR, Erorile politice din 2014; ce e de facut
|
|
|
RAPORT ANUAL: Prognoza economică pentru 2015
Experții consultați de noi au concluzionat că pentru 2015 creşterea rămâne modestă, atât cât permite economia partenerilor din UE. Tăierea investiţiilor a fost marea greşeală a anului trecut. În paralel, mai este blamată instabilitatea politicii fiscale, care a fost condusă amatorist, cu creşteri de taxe insuficient explicate în prima parte a anului şi o reducere-şoc a CAS în partea a doua, puternic motivată electoral, care crează acum dificultăţi.
Pe de altă parte, anul 2015 este anul decomisionării de fonduri UE. Anticipăm un scandal monstru şi pierderea a 6 miliarde euro. Cu toate eforturile de a mai salva situaţia pe care probabil le va face noul comisar român Corina Creţu, nu e limpede ce s-ar mai putea inventa în anul rămas pentru a cheltui jumătate din banii UE, dacă în primii opt ani după aderare noi am cheltuit doar cealaltă jumătate .
Un procent de 61% din panelişti spun că guvernul nu va mai fi în funcţie la finalul lui 2015
Citește mai departe aici.
|
|
RAPORT ANUAL: Migrația aleșilor locali
Migraţia politică a aleşilor locali, îngăduită pentru un interval de 45 de zile prin Ordonanţa de Urgenţă 55/2014 chiar în ajunul campaniei electorale din toamnă, a reprezentat fără îndoială episodul politico-juridic cel mai controversat al anului trecut. Au migrat ca efect al ordonanţei 552 de primari şi 4800 de consilieri locali şi judeţeni și sunt judeţe în care s-a compromis complet echilibrul politic
Consilierii locali şi judeţeni îşi pierd automat mandatele; la primari, Parlamentul are o marjă de manevră mică, dar normal ar fi să se anuleze şi mandatele lor.
Vezi on-line HARTA MIGRAȚIEI POLITICE
Citește mai departe aici.
|
|
|
|
RAPORT ANUAL: Codul Electoral, un proiect al nimănui
Alegerile prezidențiale din 2014 au readus în discuția publică mai multe probleme la care decidenții politici vor trebui să găsească răspunsuri (bune) cât mai repede. Codul Electoral, legea partidelor, legea finanțării partidelor, votul în străinătate și sancționarea vinovaților pentru încălcarea drepturilor alegătorilor la alegerile din 2014 trebuie să fie priorități absolute. Noile reglementări trebuie discutate transparent, cu participarea presei și a societății civile, în sensul cel mai larg al termenului.
Legislația electorală trebuie să includă prevederi legate de sistemul informatic de verificare a CNPurilor în timp real, consolidarea drepturilor observatorilor, reformarea sistemului de contestații și instrumente pentru reducerea presiunilor actorilor locali care intervin abuziv în desfășurarea procesului de vot.
Citește mai departe aici.
Vă recomandăm și celelalte rapoarte publicate de EFOR pe tema reformei electorale
Codul Electoral nu mai poate aștepta
Procesele electorale în România, între improvizaţie şi bune practici
|
|
Am lansat o animație prin care explicăm de ce este important Codul Electoral și ce recomandări referitoare la procedurile de organizare a alegerilor propune EFOR
Puteti viziona filmul aici.
|
|
|
|
RAPORT ANUAL: Piaţa de energie: paşi siguri, dar mici. Cât de bine se descurcă reglementatorul ANRE?
După doi ani, am reevaluat calitatea guvernanţei şi reglementărilor ANRE, în contextul unui sector de energie mult schimbat între timp. Marea reuşită a ultimilor doi ani este liberalizarea pieţei de energie şi dispariţia diferitelor contracte de tipul "băieţi deştepţi", odată cu această liberalizare şi de frica procurorilor. Reglementatorul ANRE a jucat un rol important, susţinând liberalizarea chiar împotriva unor presiuni politice pentru amânare. Cu toate acestea, rămân probleme serioase de rezolvat. Este esenţială instituirea unui climat de integritate - mai ales în urma unui scandal de corupţie implicând chiar un vicepreşedinte ANRE. Trebuie crescută capacitatea de a rezista unor presiuni politice mai subtile - de pildă, grevele minerilor pentru un regim preferenţial pentru sectorul termo. Poate cel mai important lucru, este nevoie de o viziune strategică - şi mult mai multă transparenţă - pentru reglementarea unui sector complicat şi dinamic.
Citește mai departe aici.
|
|
|
|
RAPORT ANUAL: De ce nu avem autostrăzi şi pierdem bani UE: studiu de caz şi prognoză pe anii viitori
Expertul în infrastructură Cătălin Drulă arată că 63% din intervalul de nouă ani în care puteam cheltui banii pe POS-T s-a irosit fără să facem absolut nimic. Anii 2007-2009 reprezentând 33% din perioada de nouă ani în care se pot cheltui banii au fost complet pierduţi. Între 2010 și 2011 lucrurile au accelerat, fiind începute lucrările de pe A1, dar decizii proaste, pregătirea superficială a proiectelor demarate în această etapă și ghinionul au dus la întârzieri importante în derularea lucrărilor contractate şi demarate în acest interval. Perioada 2012-2013 a fost una de blocaj și confuzie, cu licitații întârziate și prioritizarea autostrăzii pe Valea Prahovei (Comarnic-Brașov).
Anul 2014 a reprezentat o perioada de relativă deblocare, dar pregătirea noilor proiecte a avut de suferit din cauza unei lipse de viziune. Pentru 2016-2017 lucrurile arată bine, dacă nu intervin probleme de finanțare. Pentru autostrada Comarnic - Brașov e nevoie de un plan mai bun și mai ieftin.
Citește mai departe aici.
|
|
Am lansat raportul Tinerețe fără Bătrânețe. Pensiile Româniilor în 2040
Românii, în special cei născuți după 1968, se tem că pensia de la stat nu le va asigura un nivel decent al veniturilor. Cei tineri sunt preocupați de povara fiscală exagerată dacă vor trebui să susțină financiar sistemul dezechilibrat de pensii. Am răspuns în policy brief #34 la trei întrebări importante și am oferit mai multe variante de scenariu posibile:
• Ce se va întâmpla cu pensiile dacă se mențin politicile actuale?
• Care e amploarea impactului negativ pe care îl pot produce politici de limitare sau destructurare a pilonului II (pensiile administrate privat)?
• Cum pot politicile de ocupare ameliora valoarea pensiilor după 2030 și situația financiară a fondului?
Citește raportul aici.
|
|
|
ACTIVISME
Am participat la ședințele Comisiei parlamentare pentru legi electorale
EFOR, alături de alți patru parteneri au solicitat președintelui Comisiei, dl. Valeriu Zgonea deschiderea ședințelor pentru experți, presă și toți cei interesați de modificarea legislației electorale. De asemenea, ne-am întâlnit cu dl. Zgonea ca organizație membră a campaniei Politică fără Bariere pentru a cere extindere mandatului Comisiei la legea partidelor și legea finanțării partidelor politice. Aceste priorități au fost introduse pe agenda Comisiei. Pe 28 ianuarie am participat la ședința Comisiei unde au fost prezentate propunerile tehnice ale campaniei.
Am susținut o procedura amicus curiae pentru anularea Legii securității cibernetice
Am susținut demersul de tipul amicus curiae depus la Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) a la Curtea Constituțională pe 19 ianuarie. Astfel, am susținut alături de alte 11 organizații neguvernamentale obiecția de neconstituționalitate ridicată de Grupul Parlamentar al PNL, cu privire la Legea 580/2014, a securității cibernetice.
Citește mai departe aici.
|
|
|
10 februarie: dezbatere deliberativă în Sfântu Gheorghe pentru informarea publicului cu privire la costurile reale ale energiei, inclusiv corupţia.
Februarie - Dezbatere în București pe tema energiei
Februarie - Dezbatere despre liberalizarea pieței de gaaze, în București
Urmăriți calendarul complet de evenimente aici.
|
|
|
EFOR ÎN MEDIA
Am fost citați de publicații naționale și internaționale de renume cu privire la alegeri, justiție, energie sau situația politică din țară și din regiune. Câteva dintre articole mai jos:
Puteți urmări lista completă cu articolele publicate de către experții EFOR pe pagina web www.expertforum.ro.
|
|
|
|
|
Decizia BCE de a injecta lichiditate (câte € 60 mld lunar până în septembrie 2016) pentru a stimula revenirea creșterii economice și a atinge obiectivele privind inflația are atât efecte pozitive, cât și negative. Pe de-o parte, scăderea dobânzilor (BNR va începe probabil să reducă dobânda de referință sub 2% în ședinta de politică monetară de la începutul lunii februarie) la imprumuturile pe termen lung și accesul la o finantare ieftină garantată de BCE ar putea aduce o relansare economică în zona euro. Pe de altă parte, ar putea fi însoțită de deprecierea euro, diminuarea interesului României pentru reforme structurale de care este mare nevoie, în special în sectoarele energie, infrastructură și sănătate, ar scădea apetitul guvernului pentru consolidare fiscală și imbunătățirea mediului concurențial.
|
|
Noul Cod al Muncii intrat în vigoare din 25 ianuarie 2015 prevede că mai multe tipuri de concedii (medical, cel de maternitate, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav) sunt considerate vechime în muncă. Pe de altă parte, absenţele nemotivate şi concediile fără plată sunt scăzute din vechime. Totodată, dreptul la concediul de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților, iar acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări. În cazul salariaților care într-un an calendaristic nu și-au luat concediul de odihnă, angajatorii sunt obligați să le acorde zilele neefectuate într-o perioadă de 18 luni (anterior de 12 luni).
|
|
|
|
Dezbaterea pe aprecierea francului elvețian a adus o explozie de populism din partea clasei politice și opinii neavizate; dar, cel mai important a adus în discuție legea falimentului personal. Până acum apanajul statelor care pot da faliment, al băncilor care pot intra în insolvență sau pot fi salvate de stat, al companiilor care pot fi insolvente, falimentul personal poate deveni o realitate. În momentul în care o persoana fizică şi-a declarat falimentul personal, băncile nu o vor mai putea executa silit, având dreptul la o perioadă de respiro în care va putea să-şi reorganizeze plata datoriilor. Măsura ar putea ajuta chiar și băncile care vor avea posibilitatea să-şi cureţe portofoliile de creditele neperformante și ar putea aduce beneficii economice pentru România (care are una dintre cele mai mari rate a creditelor neperformante din Europa). Totodată, prost implementată, fără un studiu de impact (care să ia în considerare experiențele altor state) și fără consultarea instituțiilor de profil ar putea crește numărul abuzurilor din partea debitorilor și ar atrage stigma în privința posibilității de accesare ulterioară a unui credit.
|
|
Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale și-a început activitatea și va modifica legile electorale. Legea partidelor politice și legea finanțării partidelor urmează a fi incluse cel mai probabil în activitatea Comisiei. Membrii săi și-au propus modificarea legii 67/2004 (pentru alegea administrației publice locale) până în mai, pentru a intra în vigoare din 2016. Până în acest moment, Comisia nu și-a exprimat ca obiectiv elaborarea unui Cod Electoral unitar, ci modificarea invididuală a celor patru legi electorale, la caree se adaugă cea a referendumului.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
