|
|
|
|
|
Ne-am consultat cu cetățenii cu privire la liberalizarea pieței de gaze și costurile reale ale energiei
În februarie, am organizat 2 dezbateri publice locale privind liberalizarea pieţei de gaze, la Sfântu Gheorghe şi Bucureşti. Ca şi la evenimentele de anul trecut de la Timişoara, Iaşi şi Cluj, am vrut să vedem ce cred oamenii obişnuiţi despre liberalizarea preţurilor la gaze - în toate oraşele, am fost surprinşi că peste 65% din public este în favoarea liberalizării. Am explicat cum funcţionează piaţa de energie, ce înseamnă liberalizarea, cum au beneficiat de amânarea liberalizării mai mult, de fapt, consumatorii industriali şi cum actualul sistem de sprijin este profund inechitabil. De pildă, aşa cum funcţionează sistemul acum, cei 20% cei mai bogaţi oameni primesc 38% din subvenţii, în timp ce cei mai săraci, doar 6%.
La Bucureşti am avut şi o conferinţă la care au participat principalii actori din sistem: ministere, ANRE, parlamentari, companii, asociaţii profesionale, ambasade, experţi, asociaţii de consumatori. La conferinţă am lansat un raport privind liberalizarea pieţei de gaze şi am arătat că, pentru consumatorii non-casnici, liberalizarea a fost realmente un succes. În ciuda temerilor că IMMurile nu vor şti să caute cele mai bune oferte, 12% şi-au schimbat furnizorul şi încă 30% şi-au renegociat contractele cu furnizorii actuali, numai din noiembrie încoace.
Citește mai multe despre conferințe și rapoarte aici.
|
|
|
Am lansat o animație prin care explicăm politicile din sectorul energiei
Știați că prețurile reglementate la energie ascund subvenții de la buget pe care nu le vedem, deși tot noi le plătim? V-ați întrebat de ce nu vă puteți alege liber furnizorii de energie, ca la telefon și de ce calitatea energiei e proastă și nu răspunde nimeni? Știți cât și cui plătiți pentru energie, pe lângă factura pe care o primiți prin poştă?
Răspundem la toate aceste întrebări în cel mai recent film EFOR.
|
|
|
Vom observa cum funcționează votul electronic la alegerile parlamentare din Estonia
La sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie, vom lua parte ca observatori la alegerile parlamentare din Estonia. În acest context, vom participa la un seminar de pregătire pe tema votului electronic și vom organiza mai multe întâlniri cu experți electorali, autorități electorale, precum și cu reprezentanți ai partidelor politice pentru a afla cum funcționează în detaliu votul electronic. Întrucât pentru implementarea votului la distanță în România este nevoie de argumente și nu de discuții sterile, vom trage propriile concluzii pentru a le prezenta ca posibilă soluție.
Citește mai departe aici. |
|
Am transmis recomandări Comisiei parlamentare pentru legi electorale
În lunile ianuarie și februarie am transmis mai multe rapoarte și documente Comisiei parlamentare, referitoare la legile electorale, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, precum și la Codul Electoral. Rapoartele pot fi citite aici.
Pornind de la informațiile primite de la alegători, din misiunile de monitorizare a alegerilor și din experiența proprie am transmis un document cu propuneri pentru modificarea Legii 67/2004, a alegerilor locale. La acesta au contribut Funky Citizens, Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum și Constantin Mârza (expert electoral independent). Propunerile se referă la șase teme principale: candidaturi, organizarea alegerilor, campania electorală, repartizarea mandatelor, observarea alegerilor și votul la distanță.
|
|
|
Explicăm de ce este nevoie de înființarea unei instituții care să gestioneze bunurile confiscate
Am arătat în policy brief #32 Averea infractorilor că situația averilor clădite pe infracţiune a început să se schimbe, iar confiscarea să fie mai eficientă, deşi mai sunt multe de făcut. Chiar dacă în România performantele justiției cresc an de an, ANAF pune în aplicare mai putin de 10% din deciziile de confiscare. Cum ar fi ca doar 10 % din infractorii condamnați la închisoare să meargă după gratii pentru ca așa a decis o structură administrativă?
Pentru că rata punerii în executare a deciziilor judecătoreşti de către ANAF este scăzută, credem că este nevoie de o entitate care să administreze bunurile puse sub sechestru, pentru a preveni deprecierera acestora cu intenţie sau ca efect al trecerii timpului.
Explicăm în cel mai recent video EFOR de ce lucrurile trebuie să se schimbe
|
|
|
ACTIVISME
Ne-am întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, ca parte a campaniei Politică fără Bariere
Pe 5 februarie ne-am întâlnit cu Președintele Klaus Iohannis pentru a prezenta principiile campaniei și am discutat despre implicațiile acestora asupra pieței actuale a partidelor politice și a legislației în general. Președintele și-a reafirmat susținerea față de principiile noastre și a promis cǎ va discuta şi cu reprezentanţii partidelor parlamentare, astfel încât modificarea Legii partidelor să aibǎ prioritate la lucrările Comisiei parlamentare pentru legi electorale.
Alături de alte peste 30 ONGuri am reacționat public la modul în care partidele stabilesc principiile de reformă electorală. Comisia parlamentară pentru legi electorale a stabilit ca principii alegerea într-un singur tur a primarilor și a președinților de consilii județene și menținerea actualelor praguri electorale la nivelul de 5%. Considerăm că astfel de practici sunt dăunătoare și nu promovează în niciun fel. Dimpotrivă, primul dintre ele nu asigură reprezentativitatea și legitimitatea funcției publice, iar cel de-al doilea susține o piață politică neaccesibilă.
Anterior, am solicitat partidelor politice să reformeze legislația electorală ținând cont de principiile fundamentale democratice ale reprezentării corecte a cetățenilor și asigurării unui sistem electoral stabil. Astfel, am propus pentru alegerile locale adoptarea unui sistem majoritar uninominal în două tururi de scrutin pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene, iar pentru cele parlamentare unul proporțional cu vot pe liste deschise. Am mai solicitat reducerea numărul de parlamentari și a pragului electoral (la 2%). |
|
|
Februarie- martie - monitorizarea alegerilor parlamentare din Estonia
Martie: Dezbatere pe tema bunurilor confiscate, București
21 martie: Teatru labirint pe tema statului de drept
Urmăriți calendarul complet de evenimente aici.
|
|
|
EFOR ÎN MEDIA
Am fost citați de publicații naționale și internaționale de renume cu privire la alegeri, justiție, energie sau situația politică din țară și din regiune. Câteva dintre articole mai jos:
Puteți urmări lista completă cu articolele publicate de către experții EFOR pe pagina web www.expertforum.ro.
|
|
|
|
Loteria bonurilor fiscale a fost avizată de Guvern cu un sistem de extragere lunară (sau ocazională) a bonurilor primite de cumpărători şi cu posibilitatea ca, din martie, un client să aibă dreptul să nu achite produsul consumat / achiziționat dacă nu a primit bon fiscal. Guvernul speră să sporească veniturile la bugetul statului, să îmbunătățească disciplina în sectorul comerțului cu amănuntul și să creioneze o mentalitate ‘anti furt fiscal’! Cu toate acestea, măsura nu va avea un impact asupra sectoarelor cu un procent ridicat al evaziunii fiscale (precum comerțul și producția de băuturi alcoolice, sau de produse agricole și alimentare). Considerăm că guvernul ar trebui să adopte o poziție mai fermă în lupta cu evaziunea fiscală, nu să opteze pentru colectarea veniturilor la bugetul de stat cu ajutorul contribuabilului!
|
|
|
|
Reducerea TVA, a nivelului accizelor la principalele produse energetice și băuturi alcoolice, eliminarea unor impozite anunțate de noul Cod Fiscal aflat în dezbatere publică reprezintă măsuri care în mod teoretic ar duce la o creștere economică pe termen lung. Două măsuri fiscale luate în 2014, acciza suplimentară pe carburanți și taxa pe construcții speciale au fost eliminate ca o recunoaștere a eșecului. Guvernul contabilizează golurile bugetare aduse de măsurile propuse afirmând ca acestea vor fi acoperite din venituri din TVA, din contribuții sociale și impozite pe salarii. Nu cunoaștem însă sustenabilitatea propunerilor deoarece nu există studii care sa evalueze magnitudinea impactului acestora asupra bugetului în anii următori. Intențiile Guvernului arată o tendință de reducere a încasărilor din impozitele indirecte (precum TVA, unde oricum România nu se situa bine ca rată a colectărilor), gol bugetar ce va trebui acoperit prin creșterea taxării directe (pe veniturile populației și ale companiilor).
|
|
|
|
|
|
|
|
|
