|
|
|
|
|
Buletin informativ al Academiei Române | Nr. 35 | Iulie 2018
|
|
|
ACTIVITĂȚILE LUNII IULIE 2018
|
|
6 iulie 2018
Poziţia Academiei Române faţă de proiectul Ministerului Educaţiei Naţionale
„Strategia naţională de educaţie parentală“
|
|
|
În data de 6 iulie 2018, Academia Română a dat publicității poziţia sa faţă de proiectul Ministerului Educaţiei Naţionale intitulat „Strategia naţională de educaţie parentală“, proiect pe care Academia Română îl consideră inoportun şi inadecvat pentru învăţământul şi educaţia românilor și pe care nu îl susține și nu îl validează.
Publicarea acestei poziții vine ca urmare a solicitării transmise de către Ministerului Educaţiei Naţionale ca Academia Română să analizeze acest document și să formuleze un punct de vedere.
Academia Română consideră că acest proiect propune „legiferarea unui sistem de educaţie parentală fără nici un specific românesc, cu implicaţii enunţate explicit împotriva familiei tradiţionale, ca nucleu al vieţii sociale, culturale, morale şi creştine milenare a românilor și presupune o educaţie uniformă a copiilor, fără diferenţe de sex, de particularităţi antropologice şi psihologice, de mediu comunitar (rural, urban), etnic“.
Punctul de vedere al Academiei Române este disponibil pe pagina oficială de internet a instituției: https://goo.gl/jdAVRS.
O analiză pertinentă a problemelor tehnice de politică socială și educațională ridicate de această „Strategie Națională de educație parentală“ realizează prof.univ. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Analiza este asumată de conducerea Academiei Române și publicată pe website-ul instituției: https://goo.gl/BFmW51.
|
|
25 iulie 2018
Comunicat privind identitatea și unitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și sudul Dunării
|
|
|
În data de 25 iulie 2018, an al Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română și-a reafirmat punctul de vedere științific cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării, anume că „poporul român are patru ramuri istorice - dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă.“
Academia Română a făcut publică această poziție, întrucât a constatat cu îngrijorare „continuarea și intensificarea unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân“, acțiuni al căror scop este „declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, armâna, diferită de limba română.“ Se constată de asemenea că „aceste activități fac parte dintr-o acțiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și de poporul român.“
Luând în considerare prevederile Convenției-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg în 1995 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, Academia Română consideră că „trebuie respectate criteriile științifice în asumarea identității naționale și lingvistice a colectivităților și a individului“.
Punctul de vedere al Academiei Române, cu precizarea argumentelor științifice, poate fi citit pe site-ul oficial al instituției: https://goo.gl/GbUkWR
|
|
Protocol de colaborare între Academia Română
și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
4 iulie 2018 | Clubul Academicienilor
|
|
Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și doamna Natalia Elena Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, au semnat pe data de 4 iulie 2018 un Protocol de colaborare între cele două instituții.
Prin acest Protocol de colaborare, Academia Română și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni își propun intensificarea demersurilor comune pentru întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor României, în scopul păstrării, dezvoltării și exprimării identității lor etnice, lingvistice, culturale și religioase.
În mod concret, Protocolul prevede organizarea unor școli de vară, întâlniri, cursuri pentru elita românească ce trăieşte în diaspora, precum și realizarea unei enciclopedii a românilor de pretutindeni. De asemenea, Ministerul Românilor de Pretutindeni va oferi studenților români burse dedicate specializării academice în problematica diasporei, iar Academia Română va acorda sprijini și consultanță în realizarea de materiale didactice destinate tinerilor vorbitori de limbă română de pretutindeni.
Preşedintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop, și Natalia Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, au declarat presei că „elita românească ce trăieşte în diaspora trebuie să simtă că ţara o sprijină.“
Detalii, în declarațiile de presă acordate de cei doi semnatari doamnei Mihaela Helmis, jurnalist Radio România Actualități: https://goo.gl/YMZSDc. Album foto realizat de Alina Bianca Bălan, pe pagina de facebook a Academiei Române: https://goo.gl/1KHXTj.
|
|
Protocol de colaborare între Academia Română și Societatea Română de Televiziune
12 iulie 2018
|
|
|
|
Academia Română și Societatea Română de Televiziune au încheiat în data de 12 iulie 2018 un Protocol de colaborare culturală și mediatică. Documentul a fost semnat de Doina Gradea, președinte director general al Societăţii Române de Televiziune, şi de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Cadrul general și condițiile colaborării dintre cele două instituții au fost stabilite cu prilejul întâlnirii din data de 11 iunie 2018 a comisiilor de lucru conduse de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, și Carla Tompea, coordonator cu atribuții de director de programe din Televiziunea Română.
Protocolul de colaborarea a fost inițiat din dorinţa de a valorifica potenţialul Academiei Române şi al Societăţii Române de Televiziune pentru derularea unor proiecte comune cu caracter cultural, ştiinţific şi educaţional, care să contribuie la promovarea culturii şi identităţii naţionale, a valorilor limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, ştiinţei şi artelor româneşti.
|
|
|
Generalul Berthelot omagiat de Academia Română la Conacul Berthelot
19 iulie 2018
Comuna General Berthelot | județul Hunedoara
|
|
|
Academia Română a organizat în data de 19 iulie 2018, la Conacul General Berthelot din comuna cu același nume, județul Hunedoara, seria de manifestări „100 de ani de la Marea Unire. Contribuția Franței și a Misiunii Militare Franceze condusă de Generalul Henri Mathias Berthelot la refacerea, dotarea și instruirea Armatei Române în Primul Război Mondial“.
Evenimentul a debutat cu o ceremonie militară asigurată de Divizia 4 Infanterie „Gemina“ din Cluj Napoca, urmată de intonarea Imnului de stat de către Fanfara Diviziei și de ceremonia depunerii coroanelor de flori la bustul Generalului H.M. Berthelot, amplasat în curtea Conacului.
În sala de festivități s-a desfășurat sesiunea omagială dedicată generalului Henri Mathias Berthelot. Lucrările au fost moderate de acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, coordonator al programului aniversar „Generalul Berthelot și Misiunea Militară Franceză în România“. În cadrul sesiunii omagiale au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, Ioan Moșteanu, director de cabinet al ministrului Apărării Naționale, Fabius Tiberiu Kiszely, prefectul Județului Hunedoara, Marina Huzoni, primarul comunei General Berthelot.
Cu acest prilej au fost decernate 14 medalii aniversare „General Berthelot“ unor personalități din lumea academică, militară, producători de film istoric, istorici, reprezentanți ai autorităților locale și a fost prezentat întregul poștal „General Berthelot“ emis de Romfilatelia.
În memoria generalului Berthelot, în curtea Conacului au fost plantați trei stejari din partea Academiei Române, din partea armatei și din partea oficialităților locale.
Evenimentul desfășurat la Conacul Berthelot a fost inițiat și coordonat de acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române. Coordonator executiv: dr. Luminița Gliga, inspector de specialitate în cadrul Direcției „Patrimoniu“ a Academiei Române.
Un amplu reportaj, realizat de televiziunea InfoHD din Deva, poate fi vizionat pe site-ul Academiei Române: https://goo.gl/xqE8E3. Prezentare foto, în Jurnalul on line al Academiei Române: https://goo.gl/jwxAXv.
|
|
Președintele Academiei Române a deschis lucrările Conferinței Naționale a Profesorilor de Istorie
12 iulie 2018
Amfiteatrul „Nicolae Iorga“ | Facultatea de Istorie | Universitatea din București
Organizator: Societatea de Știinte Istorice din România
|
|
|
Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a participat în data de 12 iulie 2018, la deschiderea lucrărilor Conferinței Naționale a Profesorilor de Istorie, în cadrul căreia a susținut prelegerea „Meseria de profesor de istorie, astăzi“.
Întâlnirea le-a oferit profesorilor de istorie din învățământul gimnazial și liceal, cei mai importanți actori în transmiterea cunoașterii istorice și în educarea valorilor naționale, prilejul de a purta discuții despre disciplina istorie și rolul ei în formarea noilor generații.
Președintele Academiei Române, reputat istoric și profesor de istorie cu o bogată experiență la catedră, a susținut că „astăzi, într-o lume civilizată, în care mentalitățile au evoluat așa de mult, profesorul de istorie trebuie să schimbe metodele clasice – trebuia să le schimbe demult. El trebuie să transforme istoria în prezent. Dacă profesorul transformă istoria în viață, atunci viața nu poate să nu ne intereseze, pentru că și noi suntem viață. Așa va reuși să-i atragă pe tineri.“
În acest context, președintele Academiei Române a readus în discuție una dintre problemele nevralgice ale învățământului preuniversitar referitoare la numărul orelor alocate unei discipline de studiu. „Nu se poate face istorie într-o singură oră pe săptămână. Istoria, ca să fie realmente o materie școlară, trebuie să aibă cel puțin două ore pe săptămână, din clasa a V-a până în clasa a XII-a, nu ca să devină copiii patrioți, ci să devină depozitari ai culturii generale. Alături de alte discipline, istoria formează cultura generală. Cred că istoria este acea disciplină care ne învață să trăim într-un mediu cultural. Ne învață să înțelegem un ambient excepțional pe care l-au făcut înaintașii“ a declarat academician Ioan-Aurel Pop în interviul (https://goo.gl/FD3hsb) acordat jurnalistei Mirela Stana pentru Radio România Cultural.
Evenimentul a fost organizat de Societatea de Știinte Istorice din România și a reunit peste 100 de profesori de istorie care predau în învățământul preuniversitar.
|
|
|
Președintele Academiei Române
Prelegere inaugurală la Festivalul de Film și Istorii Râșnov
20 iulie 2018 | Râșnov | județul Brașov
|
|
|
|
Acad. Ioan Aurel-Pop, președintele Academiei Române, a susținut, în deschiderea celei de-a 10-a ediții a Festivalului de Film și Istorii Râșnov, prelegerea „Marele Război în istoriografie şi în film“.
În cuvântul său președintele Academiei Române a vorbit despre forța limbajului artistic de a transmite informație istorică, despre specificul filmului istoric documentar în comparație cu filmul istoric artistic, despre rolul memoriei și riscul pierderii amintirilor, dar și despre varietățile de adevăr practicate în decursul timpului – adevărul-corespondență, adevărul-coerență, adevărul-semnificație, „post-adevăr“ – privite în raport cu inaccesibilitatea adevărului absolut și practicarea adevărului omenește posibil. Întreaga prelegere poate fi audiată pe site-ul Academiei Române, accesând: https://goo.gl/v2sJcw.
„A pune istoria, istoriile, alături de film este și curajos și necesar. E bine că organizatorii invită și câte un istoric, ca să le explice oamenilor de la ce bază de realitate se pleacă și unde se ajunge. Eu am vrut să le spun câtă libertate are omul de artă lucrând cu materialul istoric. Cu o singură observație sau reținere: să nu falsifice istoria în scop propagandistic... Istoria povestită frumos este secretul înțelegerii de mai târziu a istoriei serioase“ a declarat acad. Ioan Aurel-Pop în interviul acordat jurnalistei Mădălina Corina Diaconu, Radio România Cultural: https://goo.gl/4Bkzkd.
|
|
|
Ziua Mărcii Poștale Românești aniversată la Biblioteca Academiei
13 iulie 2018
Organizatori: Romfilatelia, în parteneriat cu Academia Română și Biblioteca Academiei Române
|
|
|
Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, președinte al Academiei Române (2006-2014) și IPS Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, au onorat cu prezența dezbaterea „Ziua Mărcii Poștale Românești“, găzduită de Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române în data de 13 iulie 2018.
Evenimentul a fost dedicat aniversării a 160 de ani de la apariția primului timbru românesc, celebrul „Cap de bour“. La dezbatere au luat cuvântul: acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, dr. Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, Pavel Șușară, critic de artă și membru al Comisiei Naționale Filatelice, sculptorul Alxandru Ghilduș, Universitatea Națională de Arte din București, dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii, Cristina Popescu, director general Romfilatelia.
În cadrul evenimentului a fost lansată emisiunea filatelică și albumul aniversar „Ziua Mărcii Poștale Românești. Premiere filatelice“ și a fost organizată expoziția „Istoria timbrului românesc“.
Dezbaterea a fost organizată de Romfilatelia, în parteneriat cu Academia Română și Biblioteca Academiei Române.
Un album foto realizat de Alina Bianca Bălan poate fi vizualizat pe pagina de facebook a Academiei Române: https://goo.gl/KqdSj1.
|
|
|
Conferința internațională
Electronics, Computers and Artificial Intelligence ECAI 2018
Ediția a X-a | 28-30 iunie 2018
|
|
|
Acad. Florin-Gheorghe Filip, președintele Secție de știința și tehnologia informației a Academiei Române, a participat la deschiderea lucrărilor conferinței internaționale „Electronics, Computers and Artifical Intelligenc“, ediția a X-a, desfășurată la Iași în perioada 28-30 iunie 2018, unde a prezentat lucrarea Collaborative Automation Systems and the Corresponding Enabling I&C Technologies.
În deschiderea lucrărilor au vorbit de asemenea personalități de marcă din știința și tehnologiei informației și inteligență artificală, precum prof.dr. Dipankar Pal de la Birla Institute of Technology and Science, Pilani, India, prof.dr. Avireni Srinivasulu, directorul Departamentului de Inginerie de la JECRC University, Jaipur, India, prof.dr. Ștefan Wolfgang Pickl, de la Universität der Bundeswehr, München, Germania, prof.dr. Rudolf Mester, de la ·Universitatea „J.W Goethe“ din Frankfurt, șeful grupului de cercetare pentru inteligență artificială.
La eveniment au participat invitați din 13 țări, printre care Germania, Polonia, Cehia, Turcia, India, Republica Moldova, Anglia, China, fiind prezentate peste 180 de lucrări.
Conferința a fost organizată de Facultatea de Electronică, Comunicații și Computere a Universității din Pitești și Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia lnformației din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi“ Iași.
|
|
Dumitru Dorin Prunariu
membru de onoare al Academiei Române
Premiat de Academia Internațională de Astronautică
|
|
|
|
Dr. ing. cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, va primi cel mai înalt premiu al secției de știință a Academiei Internaționale de Astronautică: premiul pentru științele vieții, 2018 Life Sciences Award.
Ceremonia de acordare a importantei distincții se va desfășura într-un cadru festiv la Bremen, Germania, la sfârșitul lunii septembrie 2018.
|
|
|
|
Reamintim faptul că dr. ing. cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, a mai fost distins de Academia Internațională de Astronautică în anul 2012 cu premiul secției de știință în domeniul științelor sociale.
Academia Internațională de Astronautică (AIA) a fost înființată în anul 1960, la Stockholm, Suedia. AIA este o organizație independentă non-guvernamentală recunoscută de Națiunile Unite și are printre obiective promovarea dezvoltării astronauticii în scopuri pașnice, recunoașterea oamenilor de știință care s-au remarcat în domeniul spațial și cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea științelor spațiale și aerospațiale.
AIA acordă premii în semn de recunoaștere a activității de excelență în domeniile știință și tehnologie. Premiile secției de știință se acordă membrilor AIA pentru performanțe remarcabile în domeniile știință fundamentală, științe inginerești, științele vieții și științe sociale.
|
|
Institutul de Lingvistică al Academiei Române
„Iorgu Iordan - Al. Rosetti“
https://www.lingv.ro/
|
|
|
Istoria limbii române redevine centru de interes în cercetarea lingvistică
La Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“ au fost elaborate recent două lucrări de amploare privind istoria limbii române.
Maria Sala, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu (coord.)
Istoria limbii române, volumul I
București, Univers Enciclopedic Gold, 2018, 902 p.
|
|
|
Volumul, rezultat dintr-o cercetare realizată de mai mulți specialiști în cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, sub coordonarea acad. Marius Sala și a prof. dr. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, reprezintă prima parte a unei istorii a limbii române de la origini până în prezent și descrie procesul constituirii românei ca idiom neolatin autonom, precum și evoluția sa până la începutul secolului al XVI-lea.
Cartea cuprinde trei mari secțiuni dedicate evoluției de la latină la română, românei comune, vorbite atât în nordul, cât și în sudul Dunării, respectiv dacoromânei comune, și se adresează nu numai lingviștilor, dar și tuturor filologilor și istoricilor preocupați de limba română.
Volumul a fost lansat în data de 18 mai în cadrul Simpozionului Internațional de Lingvistică organizat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, la eveniment fiind prezenți președintele Secției de Filologie și Literatură, acad. Eugen Simion, alți membri ai Secției, precum și peste două sute de participanți din țară și străinătate.
|
|
Gabriela Pană Dindelegan (ed.)
The Syntax of Old Romanian
Oxford, Oxford University Press, 2016, 728 p.
Lucrarea, elaborată de un colectiv de cercetători de la Institutul de Lingvistică, coordonat de Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, în colaborare cu profesorul Martin Maiden de la Universitatea din Oxford, s-a publicat în cadrul prestigioasei serii Oxford Studies in Diachronic & Historical Linguistics, coordonată de romaniştii Adam Ledgeway şi Ian Roberts (Universitatea din Cambridge).
|
|
|
The Syntax of Old Romanian este o amplă descriere a sintaxei limbii române vechi, pe bază de corpus (sunt excerptate 118 texte vechi editate, însumând sute de pagini şi acoperind perioada 1500–1780). Importanța acestei lucrări rezidă în următoarele: (a) este prima carte monografică de sintaxă istorică românească apărută în străinătate, concepută şi scrisă în mod expres pentru cercetătorul străin; (b) pentru română, este, după mai bine de 75 de ani de la apariţia lucrării Histoire de la langue roumaine a lui Densusianu (1938), o prezentare completă a sintaxei românei vechi; în raport cu lucrarea lui Densusianu, corpusul este mai bogat şi mai diversificat, iar atenţia se orientează spre sintaxă (și nu spre morfologie, așa cum se întâmpla în lucrările anterioare); (c) anumite teme sunt examinate pentru prima oară, iar altele sunt mult dezvoltate şi îmbogăţite; (d) pentru romanistică, oferă numeroase fapte noi, utile pentru descifrarea stadiilor vechi ale celorlalte limbi romanice; (e) pentru teoria lingvistică, oferă posibilitatea analizării condiţiilor de gramaticalizare a numeroase fenomene, ca şi posibilitatea investigării diferitelor fenomene lingvistice de contact.
Prezentare de conf. univ. dr. Adina Dragomirescu, director al Institutului de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti“.
|
|
Institutul de Studii Sud-Est Europene
al Academiei Române
http://www.acadsudest.ro/
|
|
|
Parteneriat între Institutul de Studii Sud-Est Europene și Institutul de Istorie al Academiei Armene de Științe
11 iunie 2018
Erevan, Armenia
|
|
|
|
În ziua de 11 iunie 2018, a fost semnat, cu prilejul vizitei pe care dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene, a întreprins-o la Erevan, un acord de colaborare între Institutul de Studii Sud-Est Europene și Institutul de Istorie al Academiei Armene de Științe, condus de acad. Ashot Melkonian, în cadrul acordului bilateral dintre Academia Română și Academia Armeană de Științe.
Acordul prevede colaborări pe termen lung între cele două institute având ca obiect teme de cercetare precum Relațiile româno-armene din Evul Mediu până în epoca modernă și Diaspora armeană în Principatele române și în România modernă. În cadrul acestei colaborări este preconizată și o participare consistentă a cercetătorilor din Erevan la sesiunea dedicată prezenței armenilor în Sud-Estul Europei la Congresul internațional de studii sud-est europene care va avea loc la București în perioada 2-7 septembrie 2019.
|
|
Institutul de Studii Sud-Est Europene
la colocviul internațional dedicat personalității lui Manuc Bei
7-9 iunie 2018
Erevan, Armenia
|
|
|
|
Cu prilejul călătoriei pe care a întreprins-o la Erevan, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene, dr. Andrei Timotin, a participat la colocviul internațional Manuk Bey Mirzaian (1769-1817), organizat în perioada 7-9 iunie de Institutul de Studii Orientale al Academiei Armene de Științe. În cadrul colocviului au fost aduse la lumină aspecte noi ale biografiei lui Manuc Bei (Emanuel Mârzaian), însemnată personalitate aparținând deopotrivă istoriei românești, otomane și armenești. Născut în 1769, la Karbi, nu departe de Erevan, Manuc Bei a avut la începutul secolului al XIX-lea o importantă carieră diplomatică, culminând cu rolul său în negocierile de pace din anul 1812 pentru elaborarea Tratatului de la București dintre Imperiul Rus și cel Otoman, care s-au desfășurat în hanul său din București.
În cadrul colocviului, dr. Andrei Timotin a prezentat o comunicare despre proiectul de biografie a lui Manuc Bei al lui Hagop Dj. Siruni, pe baza unor documente inedite aflate în fondul Siruni de la Arhivele Naționale din București. La colocviu a luat parte și Excelența Sa, domnul Hamlet Gasparian, fost ambasador al Republicii Armenia la București. Programul colocviului a inclus și o vizită în localitatea Karbi, locul de naștere al lui Manuc Bei, unde o școală îi poartă numele și unde o piață a primit, cu prilejul colocviului, în cadrul unei ceremonii oficiale, numele lui Manuc Bei.
|
|
|
Institutul de Studii Sud-Est Europene prezență activă la două colocvii internaționale despre Primul Război Mondial
|
|
Colocviul internațional
„La protection des non-combattants du Front d’Orient à aujourd’hui“
31 mai – 1 iunie 2018
Bitola, Republica Macedonia
|
|
|
|
Dr. Florin Țurcanu, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene și profesor la Universitatea București, a deschis în data de 31 mai 2018 lucrările colocviul internațional „La protection des non-combattants du Front d’Orient à aujourd’hui“ desfășurat la Bitola (Republica Macedonia), unde a susținut conferința inaugurală cu titlul La guerre contre les non-combattants entre 1914-1918 – regards historiographiques. Conferința a fost susținută în prezența oficialităților participante la deschiderea colocviului, printre care s-au numărat doamna Geneviève Darrieussecq, secretar de stat în Ministerul Apărării al Republicii Franceze și generalul Metodija Velickovski, Șeful Marelui Stat Major al armatei macedonene.
Colocviul, organizat de Institutul Francez din Skopje, s-a desfășurat în perioada 31 mai – 1 iunie 2018, pe două secțiuni, consacrate temelor: „Les victimes de la guerre sur le Front d’Orient“ și „Problématiques contemporaines“.
Desfășurat în cadrul unei suite de manifestări intitulată „Les journées du Front d’Orient“ care au debutat în 2017 și au inclus activități cu caracter științific și comemorativ, colocviul s-a bucurat de participarea unor specialiști din diferite domenii ale istoriei spațiului sud-est european, istoriei dreptului, istoriei acțiunilor umanitare etc.
|
|
Colocviul internațional
„La Grande Guerre dans les Balkans – regards croisés, perspectives comparées“
7 iunie 2018
Sofia, Bulgaria
|
|
|
Câteva zile mai târziu, în data de 7 iunie 2018, istoricului român Florin Țurcanu, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene și profesor la Universitatea București, a participat, în calitate de organizator științific, la colocviul internațional „La Grande Guerre dans les Balkans – regards croisés, perspectives comparées“, desfășurat la Sofia. Colocviul a fost organizat sub egida Institutului Francez din capitala Bulgariei, în colaborare cu Mission du Centenaire și cu Agenția Universitară a Francofoniei.
Colocviul a avut loc în sala de conferințe și spectacole a Institutului Francez și a reunit specialiști din Bulgaria, Franța, Grecia, Macedonia, România, Serbia și Turcia.
Detalii despre cele două evenimente științifice, incluzând programul și partiparea, sunt prezentate în Jurnalul on line al Academiei Române: https://goo.gl/YYSxFMâ.
|
|
Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române
Nouă colecție de studii:
„Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes“
|
|
|
Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române a inaugurat o nouă colecție de studii, cu numele Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes. Primele trei volume apărute în anul 2018 sunt:
- N. Iorga, Histoire des États balkaniques à l’époque moderne, édition par Andrei Pippidi et Andrei Timotin, Brăila, Muzeul Brăilei-Editura Istros (BIESEE 1), 2018, 380 p.
- Nicolae-Șerban Tanașoca, Études byzantines et balkaniques, édition par Oana Iacubovschi et Andrei Timotin, Brăila, Muzeul Brăilei-Editura Istros (BIESEE 2), 2018, 314 p.
- Viorel Panaite, News in England on the Great Turkish War (1683-1699), Brăila, Muzeul Brăilei-Editura Istros (BIESEE 3), 2018, 200 p.
Volumele au fost publicate la Editura Istros, condusă de prof. univ. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române.
Colecția apare exclusiv în limbi de circulație internațională și este destinată să facă cunoscute în străinătate atât cercetările recente ale cercetătorilor și colaboratorilor ISSEE, cât și să reunească studiile unor personalități care au marcat de-a lungul timpului istoria Institutului. Șase alte volume sunt prevăzute să apară până la finele anului 2018.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
