Salut!
Luna aceasta am ales câteva subiecte de actualitate precum: alegerile prezidențiale din Brazilia și ce consecințe pot apărea după ce candidatul supranumit “Trump de la tropice” a câștigat cursa, atacul de la o sinagogă din Pittsburgh și cum se reflectă asta în contextul extins al atacurilor armate din SUA, evoluțiile cu Brexit și problemele giganților tech în a regla discursul online.
Avem și câteva recomandări de podcast-uri și infografice legate de iminentele alegeri legislative din SUA, dar și un joc online educativ.
Lectură plăcută!
Echipa OpenPolitics
Alegerile prezidențiale din Brazilia au atras multe priviri în ultima lună, nu numai datorită importanței economice și geopolitice a țării, ci și din perspectiva candidatului favorit la câștigarea poziției. Jair Bolsonaro, care a devenit noul președinte cu 55% din voturi în a doua rundă de votare, a fost asemănat în mai multe analize și profiluri cu Donald Trump, pentru care și-a declarat sprijinul și admirația. Cu o retorică similară cu cea a lui Trump și folosită mai ales în social media la fel ca președintele american, declarațiile lui Bolsonaro descriu un portret alarmant al unui fost militar, cu viziuni de extremă dreapta și ieșiri violente împotriva femeilor și minorităților.
Mai mult, acesta susține dreptul cetățenilor de a deține arme și unii brazilieni îl văd ca pe omul capabil să reinstaureze ordinea într-o țară cu peste 60,000 de oameni uciși anul trecut.
În ceea ce privește economia, poziția sa nu a fost constantă de-a lungul timpului și a recunoscut că are o înțelegere superficială a subiectului, de aceea îl va avea drept consilier pe un economist brazilian de succes, Paulo Guedes, care va trebui să reformeze sistemul de pensii și modalitatea de taxare și să privatizeze companii de stat fără a avea însă experiență în implementarea de politici publice.
Alegerea lui Bolsonaro poate aduce schimbări în politica externă a Braziliei și în relațiile cu alte țări din America de Sud, precum Venezuela. Haosul în care se află țara vecină se reflectă și în Brazilia, iar problema refugiaților l-a făcut pe acesta să le promită brazilienilor din zona de graniță că va face tot ce e posibil să învingă guvernul de la Caracas.
Brazilia nu este singura țară sud-americană unde democrația este amenințată, iar un studiu recent atrage atenția că susținerea democrației în regiune nu (mai) este o prioritate pentru Statele Unite ale Americii - de la Washington vin mesaje contradictorii, anumite forme de ajutor extern sunt în scădere, iar administrația Trump nu pune mare preț pe organizațiile inter-guvernamentale. (BBC, The Guardian, Telegraph, Bloomberg, Foreign Affairs, Washington Post).
Unsprezece persoane au murit după ce un bărbat a atacat o sinagogă din Pittsburgh, în Statele Unite ale Americii. Atacatorul, care după ce a fost împușcat de poliție a fost tratat de o echipă medicală care a inclus evrei, își exprimase atitudinile antisemite și anti-imigranți online.
Statele Unite se confruntă cu un număr extraordinar de mare de atacuri armate anual, iar acestea nu sunt ușor de prevenit având în vedere factorii care fac dificilă adoptarea unor reglementări mai restrictive privind deținerea armelor, factori care țin și de instituții dar și de atitudini și identități asumate. Însă acest atac vine în contextul unei campanii electorale încinse, în care președintele Trump a continuat să folosească o retorică dură anti-democrați, anti-minorități și anti-presă. Iar atacul din Pittsburgh nu este singurul atac recent împotriva unor oameni obișnuiți care pare motivat de ură.
În plus, recent mai multe persoane asociate cu partidul Democrat – inclusiv fostul președinte Obama – au fost țintele unor atacuri eșuate cu bombe transmise prin poștă. Nu este neapărat posibil să facem o conexiune cauzală între retorica lui Trump și ultimele evenimente, dar un astfel de discurs schimbă – cel puțin – percepțiile oamenilor despre ce fel de idei pot fi exprimate fără consecințe negative, alimentând astfel ostilitatea sau teama față de diferite grupuri și proliferând teoriile conspirației. (BBC, Channel 4, The New York Times, The Washington Post, Vox, The Independent)
Un document produs de Google și denumit „Cenzorul bun” a apărut în spațiul public după ce a fost dezvăluit publicației Breitbart. Deși a fost criticat din unele părți pentru că ar demonstra atitudinea părtinitoare a companiei, documentul arată mai degrabă că cei de la Google sunt conștienți de dificultatea job-ului de a proteja consumatorii de cele mai negative efecte ale discursului online, fără a limita însă excesiv libertatea de exprimare, și că încearcă să identifice câteva principii după care să se ghideze, precum transparența și consecvența. (Techdirt)
Dezvoltarea unor proceduri de moderare care să poată fi aplicată în mod consecvent și cât se poate de corect în toată lumea e o provocare pentru toate marile platforme. Eforturile - și eșecurile - Facebook în această zonă au făcut obiectul unui material extrem de nuanțat produs de Radiolab (audio), precum și a unui reportaj detaliat de la Motherboard. Ambele scot în evidență imensitatea acestui demers: platformele globale încearcă să adopte politici care să fie aplicate într-o varietate de culturi și contexte politice.
Pe de o parte, unii consideră că politicile foarte generale care își propun să fie aplicate la nivel global vor fi în mod inevitabil inadecvate.
Pe de altă parte, elaborarea unor politici foarte detaliate și adaptate contextelor locale ar putea reprezenta, și ea, un efort oneros și poate prea costisitor chiar și pentru un gigant ca Facebook. La această dilemă se adaugă cauze precum disensiuni interne și plata, pregătirea și supravegherea inadecvată a subcontractorilor care se ocupă de moderare. Astfel apar zilnic mii de erori. (WNYC; Motherboard; Techdirt)
Legătura între ce se întâmplă pe aceste platforme și evenimente offline - precum violențe asupra grupurilor atacate online - este și ea din ce în ce mai mult discutată.
Un studiu recent a generat foarte multă atenție după ce a apărut într-un material New York Times. Studiul indica o posibilă legătură între intensitatea utilizării Facebook și incidența atacurilor asupra refugiaților în Germania. Însă așa cum au observat mai mulți comentatori, din cauza datelor imperfecte disponibile și a alegerilor făcute de cercetători, în cel mai bun caz putem spune că sunt necesare mai multe studii pentru a confirma această corelație, și, în cel mai rău caz, putem considera că rezultatele sunt complet viciate de „scurtăturile” folosite de autori.
Din toată această discuție, reies două concluzii ceva mai solide:
1) studiile de acest gen trebuie relatate cu mare atenție, iar aici chiar și cele mai riguroase ziare mai exagerează sau greșesc; și
2) cercetătorii au nevoie de acces la date mai bune de la platformele online, pentru a improviza cât mai puțin în măsurătorile pe care le fac. (The New York Times; Nieman Lab; Marginal Revolution; Slate; The Verge)
Până la apariția mai multor studii, rămânem la probe anecdotice oferite de materiale precum cel de la New York Times, dar și cu relatările din alte părți ale globului, unde rețelele sociale au facilitat răspândirea unor mesaje extrem de periculoase.
Spre exemplu, în Myanmar, oamenii s-au folosit de Facebook pentru a propaga ură împotriva minorității Rohingya și a musulmanilor în general, în Libia grupări armate se coordonează pe Facebook pentru a localiza ținte și transmite informații false, iar în Filipine, regimul lui Rodrigo Duterte se folosește de Facebook pentru a-și calomnia oponenții și a se auto-promova. (Reuters; The New York Times; Buzzfeed News)
