|
|
|
Nicoleta Rădăcină
nicole@decatorevista.ro
|
|
Concentrat într-un shot: 10 schimbări demografice care ne afectează pe termen lung, descoperă stilul culinar neoromânesc și citește DoR #40 mai repede ca alții.
|
|
Până se trezește lumea
Mă gândesc des la bătrânețe și ce schimbă în noi. O asociez cu singurătatea și neputința, pentru că asta am văzut că aduce în România. Bunica mea a rămas de două luni singură într-o casă de cinci camere, pe care a construit-o cu bunicul acum 50 de ani. Refuză să se mute la vreuna dintre fiice și freacă câte cinci podele în continuare, în fiecare sâmbătă – zi sfântă de curățenie.
Ideea unui cămin de bătrâni îi ridică părul pe mâini; conține toate fricile viscerale din cuvântul abandon. Deși nici nu e, în mod real, o posibilitate. Căminele în care bătrânii sunt îngrijiți cu blândețe și profesionalism sunt rare, iar majoritatea, inaccesibile.
Mi-am amintit asta în perioada stării de urgență, care ne-a arătat că bătrânii sunt cei mai vulnerabili într-o astfel de criză, pentru că lovește unde doare mai tare – sănătate și singurătate.
O arată și raportul Comisiei Europene despre impactul schimbărilor demografice, cu care mi-am petrecut parte din weekend. Cele 33 de pagini nu sunt tocmai izvoare de speranță sau veselie pentru noi ca europeni, dar inventarierea provocărilor e semn că știm măcar de unde începem.
Ce mi se pare important e că nu vorbim despre încetinirea unor trenduri – multe ireversibile – ci despre cum să ne echipăm noi cu unelte care ne ajută să navigăm schimbarea, sprijinindu-i pe cei care au cea mai mare nevoie. Așa că am ales 10 indicatori care arată ce ne poate aștepta în următorii 50 de ani.
TL;DR: Suntem o populație mai bătrână, care alege să locuiască în gospodării mai mici și să nu prea mai facă copii. Suntem mereu pe fugă și lucrăm mai mult, dar estimările arată că vom rămâne mai puțini în câmpul muncii – ceea ce va pune presiune pe bugetele publice care asigură pensii și alte beneficii sociale. Ne schimbăm joburile mai des, dar inegalitățile salariale și de gen dintre bărbați și femei rămân. Schimbările climatice ar putea influența puternic migrația în următorii 50 de ani.
- Speranța de viață a crescut cu 10 ani și pentru bărbați, și pentru femei în ultimii 50 de ani. Peste încă 50, se estimează că va ajunge la 86 ani pentru bărbați (față de 78 în 2018) și la femei la 90 (de la aproape 84). Sigur, unde locuiești în Europa contează.
- Femeile nasc mai puțin. În 2018, media nașterilor era de 1,55. Adică sub 2,1, cifră care ar păstra populația stabilă ca mărime, în absența migrației. Între 2001 și 2018, media de vârstă la care femeile nasc în Europa a crescut de la 29 la 30,8.
- 30% dintre europeni vor avea peste 65 de ani în 2070, cu 20% mai mult decât azi, spun estimările. În același timp, va scădea populația celor din câmpul muncii (20-64 de ani), care reprezentau 59% din toată populația în 2019. Estimările spun că va scădea până la 51% până în 2070.
- Deși numărul de gospodării crește, numărul celor care locuiesc în ele scade. O treime dintre ele sunt locuite de o singură persoană – o creștere de 19% față de 2010. În 2019, ponderea femeilor bătrâne care trăiesc singure a fost 40%, dublu față de bărbați.
- Proporția dintre oamenii care plătesc taxe și asigurări sociale și cei care primesc pensii și beneficii scade. În 2019, erau în medie 2,9 oameni la vârsta de muncă pentru fiecare persoană la vârsta pensionării. În 2070, se estimează că media va scădea la 1,7.
- Predicțiile economice din 2018 spuneau că numărul oamenilor angajați ar putea atinge un vârf în 2020. Deși e prea devreme să știm dacă actuala criză va modifica total estimările pe termen lung, scăderea numărului de angajați se simte deja. Aducerea oamenilor pe piața muncii va fi o provocare la fel de mare ca gestionarea șomajului.
- Creșterea ratei de angajare a femeilor va fi la fel de importantă. În 2019 erau cu 12% mai puține femei angajate (la vârstă activă de muncă) decât bărbați. Iar asta e și mai accentuat de faptul că 3 din 10 femei lucrează pe contracte part-time (de patru ori mai multe decât bărbații), dar și pentru că femeile fac și munca „invizibilă” de acasă, iar îngrijirea bătrânilor în pandemie le-a revenit tot lor.
- În miezul acestei dileme stă eterna provocare de a împăca viața de familie cu munca. În 2019, rata de angajare a femeilor cu copii mai mici de 6 ani a fost cu 14% mai mică decât în cazul femeilor fără copii. În plus, femeile primesc și azi salarii cu 14,8% mai mici decât bărbații.
- Creșterea poverii adusă de bolile cronice va fi o problemă pentru sistemele de sănătate din Europa. Gestionarea lor reprezintă și acum 70-80% din cheltuielile sistemului, în condițiile în care 50 de milioane de europeni au cel puțin două boli cronice, iar cei mai mulți dintre ei au peste 65 de ani.
- Schimbarea climatică și pierderea biodiversității sunt doi factori care vor influența migrația. Devine pur și simplu prea cald (în cazul deșertificării, spre exemplu) pentru unii oameni să trăiască în locul în care s-au născut.
Explorează-l pe tot aici. Iar dacă te întrebi ce facem noi cu toate insighturile astea în România, scrie-mi curiozitățile sau grijile tale. Mi-ar plăcea să le rumeg mai departe la masa editorială.
|
|
Actualizator
CORONAVIRUS. Ieri s-au înregistrat 315 cazuri noi de coronavirus, o cifră mare în contextul în care s-au făcut puțin peste 6.300 de teste (în timpul săptămânii s-au făcut și peste 10.000). Cea mai mare creștere de sâmbătă până duminică la prânz a fost la Brașov: 57 de cazuri noi. În stațiunea Vama Veche, o terasă a fost închisă temporar după ce o angajată a fost confirmată cu coronavirus sâmbătă.
În acest context, Institutul „Marius Nasta” din București a anunțat că a ajuns la capacitate maximă și nu mai poate interna pacienți cu COVID-19. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a declarat că Ministerul Sănătății lucrează la reglementări care să limiteze internarea celor confirmați pozitiv, dar asimptomatici.
***
IDENTITATE DE GEN. După ce am vorbit despre efectele unei legi care vrea să interzică orice referire la identitate de gen în școli săptămâna trecută, VICE a sunat câțiva senatori din Comisia pentru drepturile omului, care a dat aviz favorabil legii. I-a întrebat de ce. Așa am aflat că unii habar n-au ce au avizat, iar alții cred că au avizat fix contrariul.
Scrisorile adresate președintelui, cel care poate să promulge legea sau s-o întoarcă înapoi în Parlament, curg în continuare. Echipa organizatoare a proiectului feminist pentru adolescente românce Girl UP! Camp se poziționează ferm împotriva inițiativei legislative, despre care spune că este un pericol, și arată valoarea proiectelor despre egalitate de gen împărtășind testimoniale de la adolescente care au participat la taberele organizate în trecut și de la părinții lor.
***
INUNDAȚII. Au fost emise mai multe avertizări cod roșu de inundații de joi încoace pe râurile din judeţele Timiş, Caraș-Severin, Hunedoara şi Arad, apoi în județele Mureș și Harghita. Hidrologii spun că până azi la ora 12.00 este cod roşu în Timiş ca urmare viiturilor anterioare.
Mai multe curți, case, grădini au fost inundate în Caransebeș. În Oțelu Roșu din Caraș-Severin, inundațiile i-au distrus stupina de 83 de familii de albine unui apicultor. Pe un grup dedicat pasionaților de albine s-au strâns aproape 250 de comentarii de la oameni din toată țara care vor să-i doneze câte o familie de albine sau o regină, ca să-și refacă stupina.
Dacă și tu crezi că albina e cea mai importantă ființă din lume sau ești pregătit să te lași convins de teoria asta, citește câteva curiozități documentate de noi despre miere falsă, disciplina albinelor și secrete de apicultori.
|
|
 Loc de joacă din Parcul Kiseleff, Sectorul 1, București, împrejmuit după insistențele Grupului de Inițiativă Civică. Fotografie de pe Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff.
|
|
LOCURI DE JOACĂ. Oficial, locurile de joacă au rămas închise în tot acest timp, chiar și după ce parcurile s-au deschis. Nu toate au fost însă împrejmuite sau păzite constant de forțele de ordine, așa că unii părinți și-au dus copiii la locul de joacă din Parcul Kiseleff, cum a arătat Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff din București, care le-a cerut autorităților să marcheze mai bine zona.
După o zi, Poliția Locală Sector 1 s-a executat. Acest lucru s-a întâmplat la câteva zile după un conflict între Poliția Locală și artista Cristina Bălan, ai cărei copii cu sindrom Down s-au urcat pe tobogane într-un parc din Sectorul 4 înainte să-i poată ea opri.
Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff din București roagă oamenii care observă că locurile de joacă sunt folosite să anunțe Poliția Locală din zonă și cere Poliției Locale să asigure paza în apropierea locurilor de joacă din sector.
Profit de ocazie să vă întreb: cum a fost semnalat accesul interzis în preajma locurilor de joacă din apropierea caselor voastre? Sunt curioasă cum e și în alte orașe din țară.
***
JUNETEENTH. Vineri, mii de oameni au sărbătorit Juneteenth în Statele Unite, o sărbătoare care comemorează sfârșitul sclaviei, dar care nu a prea fost băgată în seamă în afara comunităților afro-americane. Până anul acesta, când protestele izbucnite în urma morții lui George Floyd au pornit o conversație națională despre trecutul rasist al țării – ceea ce i-a făcut pe unii participanți să sărbătorească pentru prima dată.
Andrew M. Cuomo, guvernatorul statului New York, a emis un ordin executiv prin care transformă ziua de 19 iunie în vacanță pentru angajații statului. Mai multe companii de tehnologie și-au încurajat angajații să sărbătorească Juneteenth și să folosească ziua de vineri ca să învețe și să se gândească la efectele sclaviei. În același timp, activiștii le-au atras atenția că e nevoie să schimbe și politicile interne privind angajații de culoare, nu doar să spună cuvinte frumoase.
***
MITING TRUMP. Încercarea președintelui Donald Trump de a-și reînvia campania de realegere la Tulsa sâmbătă seara a fost de fapt o bâlbâială. Se aștepta la sute de mii de oameni, dar a găsit mult mai puțini (scena de afară nici n-a mai fost folosită) și a avut un discurs dezlânat, care nu s-a referit nici crizele legate de coronavirus și rasism prin care trece America, nici la scandalurile care îi bat la ușă în Washington (generate de o carte de memorii pline de dezvăluiri incomode, scrisă de John Bolton, fostul său consilier de securitate națională, a cărei publicare n-a putut s-o oprească).
Deși mitingul lui a avut loc la o zi după Juneteenth, într-un oraș în care albii au masacrat sute de oameni de culoare în 1921, Trump nu a făcut nicio referire la niciuna dintre ele. În schimb, s-a pronunțat împotriva „radicalilor de stânga” și i-a lăudat pe polițiștii care încearcă să oprească jafurile și atacatorii. Mai mulți susținători ai lui Trump nu au purtat măști și nu au stat la distanță – precauții pe care Trump însuși le-a ignorat.
***
Sute de utilizatori adolescenți de pe TikTok și fani K-pop spun că ei sunt cel puțin parțial responsabili de arenele goluțe de la mitingul lui Trump. După ce Brad Parscale, președintele campaniei lui Trump, le-a cerut susținătorilor să se înregistreze pentru peste un million de bilete gratuite, adolescenții de pe TikToK au împărtășit informația cu urmăritorii lor, i-au încurajat să completeze formularele și apoi să nu se prezinte. Mulți și-au șters postările după 24-48 de ore, ca să nu se răspândească pe internetul mainstream.
***
SPORT. Stadioane transformate în spitale, antrenamente în piscine gonflabile, competiții de darts în sufragerie, un documentar care a dominat toate conversațiile și improvizații cu fani de carton sau manechine în tribune, odată cu reluarea competițiilor. Cum au arătat ultimele 100 de zile fără sport.
|
|
 Imaginea zilei |
Dan Perjovschi ilustrează una dintre provocările acestui prezent incert: ține de noi dacă o primim cu resemnare sau cu bucuria oferită de oportunitatea de schimbare.
|
|
În unele zile, când mă simt mai brează, citesc coperta cu punct hotărât la final. Când văd oameni care strănută în palmă, nu în mască, o transform în întrebare. Pe drumul ăsta dintre întrebare, dubiu, reflecție și soluție te duce și DoR #40, pentru care poți face deja precomandă.
De obicei, la început de iunie, DoR iese în print cu o ediția de vară a unei reviste pe care cititorii o țin ani de zile în bibliotecă, pentru că le reamintește cum arăta România în perioada respectivă. Acum ne-am decalat un pic, tocmai din cauza schimbărilor pe care le-am și documentat. O trimitem oriunde în țară și în lume. Cititorii din diaspora ne spun chiar că le înlesnim legătura cu România.
Uite câteva subiecte pe care le-am tratat pe larg în DoR #40:
- Cum au strâns trei românce zeci de mii de euro pentru orașul natal
- Ce-am învățat în carantină despre singurătate și relații
- De ce a crescut rasismul împotriva romilor în pandemie
- Când vom avea un vaccin contra COVID-19
- Ne va ajuta perioada asta să devenim prieteni mai buni?
DoR #40 e un ghid care te ajută să înaintezi știind ce lași în spate și cum poți folosi ce ai învățat. Mai ales că problemele alea demografice de la început nu se vor gestiona singure. Va ajunge la tine la început de iulie direct din tipografie dacă îl precomanzi acum.
|
|
Omnivor: Punte culinară între trecut și viitor
|
|
Degustare de telemea în Baia de Fier, la 'nea Leonică în curte. Fotografie de Florin Bondrilă.
|
|
DESPRE CE E: Proiectul Fragmente e un mix de mâncare și muzică. O cercetare a tradițiilor culinare și muzicale din diverse microregiuni ale țării – Dobrotești, Dobrogea, Valea Sebeșului, Munții Orăștiei –, care ne arată cum se pot crea poduri între tehnici de gătit și generații de papile gustative diferite. Bogdan Mihai Simion asigură muzica locului, iar Mihai Toader lucrează la conturarea unui stil culinar neoromânesc.
DE CE E IMPORTANT: Pentru că bucătăria românească are o grămadă de influențe – turcești, slave, ungurești – pe care le pierdem dacă nu le valorificăm. Așa că Mihai și Bogdan fac slalom prin sate, învață de la localnici – cum că ciorba de parastas din Dobrotești, județul Teleorman, se gătește doar la 40 de zile după înmormântare, afară, în tuci, iar aroma ei de fum e esențială, spre exemplu – și organizează apoi pop-up dinners pentru cine vrea să descopere influențele astea în farfurie.
Ca să ne ajute să învățăm direct de la sursă, direct din canapea, filmează experiența din teren.
GENEZA UNUI DESERT: „Am fost la o familie de bucătărese din Târgu Cărbunești, județul Gorj, unde și-au construit o stație de gătit cu foc deschis, în aer liber, au pus aluatul de gogoși să dospească lângă ceaunul cu mâncare de praz, iar tot aburul din ceaun a intrat în aluat. În momentul în care am mușcat din aluatul prăjit, m-a lovit ideea de a face o gogoașă umplută cu cremă fină de praz și presărată cu flori de cimbru”, spune Mihai Toader. „Așa s-a născut o rețetă inedită de desert.”
Pe lângă o grămadă de tehnici vechi – de făcut telemea la putină, de conservat pește sau întins foi pentru baclava – Mihai a învățat cât de mult contează, pentru gust, mediul înconjurător și cum trăiesc oamenii. Urmărește povestea Fragmente pe YouTube.
|
|
Dozele pentru restul zilei
|
|
 Dimineață
Sunt banii doar bani sau un fel în care relaționăm cu noi înșine? Ce este o relație sănătoasă cu banii? Cu ce venim din familie când e vorba de relația cu banii? Răspunde primul episod al podcastului BCR La bani mărunți, prin experiențele unui bancher (Sergiu Manea), ale unui expert în politici publice de sănătate (Vlad Mixich) și ale unui psihoterapeut (Gáspár György). Ascultă-l dacă te interesează inteligența financiară.
|
|
 Prânz
Vineri s-a lansat The Last of Us Part II, un joc de PlayStation 4 mega-așteptat, care a rupt intrarea pe piață cu un promo inovator: o colaborare cu Surorile Oșoianu, un ansamblu etnofolcloric românesc, care cântă o piesă din joc, Prin valea umbrei morții.
|
|
 Seară
Scrie-ți mesaje pe care să le primești și peste un an sau cinci, ca reminder, lecție sau jurnal. Numai să trimiți la o adresă pe care crezi c-o s-o mai ai și peste ani.
|
|
|
|
