|
|
|
Nicoleta Rădăcină
nicole@decatorevista.ro
|
|
Concentrat într-un shot: Ce efecte ar putea avea legea care ne interzice să vorbim despre identitatea de gen, inaugurarea unei rubrici recurente despre mediu și niște TikTok.
Citește Concentrat în browser.
|
|
 Ilustrație de Andreea Chirică, pentru un articol Școala9/DoR, despre cum îți crești copilul departe de stereotipurile de gen.
|
|
La cald, legea care interzice orice referință la identitate de gen în școli și universități m-a scandalizat. La rece, realizez că e încă o scuză de comunicare pentru agenda conservatoare. Surse prezidențiale spun că legea n-o să fie promulgată, dar asta nu ne scapă de tentaculele grupurilor tradiționaliste care se lungesc conștient și consecvent, cu argumente ca: dar dacă toaletele fetelor vor fi invadate de băieți care se cred fete?
Le tot simțim din 2011 încoace și toate au o sursă religioasă: de la proiectul care prevedea consiliere obligatorie înainte de avort, la inițiativa Coaliției pentru Familie care a dus și la referendumul invalidat din 2018, la Grupul Ecumenic de Rugăciune din Parlament, la refuzul educației sexuale în școli, la această ultimă inițiativă a teologului din PMP, Cristian Vasile Lungu.
Chiar dacă societatea civilă reacționează pe măsură (mediul școlar și academic a criticat unanim inițiativa legislativă: UNIBUC, UBB, SNSPA, ANOSR și CNE, AEC), puseele iliberale există în continuare – ne suflă-n ceafă conservatorismul Poloniei și Ungariei –, iar mișcarea prinde forță.
Pe fondul ăsta, am vorbit cu mai mulți oameni afectați direct de tendințele conservatoare recurente. Profesori care predau studii de gen, psihologi care lucrează cu comunitatea transgender, activiști pentru egalitate de gen, juriști, elevi și studenți. Nici ei nu simt că revolta bulei noastre e despre lege în sine, ci despre ce ne paște după, dacă ăsta e doar un test.
Oana Băluță, conferențiar și doctor în științe politice cu o teză despre gen (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicarii)
Termenul de „ideologie de gen” nu are nicio legătură cu studiile de gen sau cu studiile științifice. A fost dezvoltat în anii ‘90, cu aport de la Vatican, ca un instrument retoric pentru a critica politicile de egalitate de gen. Este o noțiune de paie, o umbrelă sub care poți să pui de fapt orice: educație sexuală, dreptul la avort, drepturile persoanelor trans, definirea căsătoriei ca uniunea dintre o femeie și un bărbat.
Studiile de gen au dus la dezvoltarea politicilor publice, a legislațiilor internaționale pentru violența și inegalitatea de gen. Genul nu e o construcție descriptivă, ci un instrument critic care stabilește venituri și prestigiu inegale pentru femei și bărbați. Există o întreagă literatură științifică pe această temă din anii ‘60 încoace, dar ei îndoaie definiții și construiesc un imaginar cu care e foarte greu să te bați. Nu se vor opri aici, sunt convinsă că următoarea temă pentru mobilizare este avortul.
Trebuie rezistat. Să apărăm ce există deja, pentru că e foarte greu să mai și construiești în această perioadă. Reapare ce am trăit în perioada referendumului.
Romanița Iordache, expertă în drepturile omului, copreședinte ACCEPT
E strigător la cer că ai tineri transgender care se sinucid sau care ajung în situații dificile în licee, în facultăți, a căror identitate acum practic e ștearsă. Eu văd legea asta ca parte dintr-o problemă sistemică dintr-un desant neoconservator care transformă România în Republica Talibană România. Vedem asta când e vorba de femei victime ale violenței domestice, copile care trebuie protejate împotriva violului, educație sexuală care brusc nu mai e educație sexuală, iar acum n-o să mai putem vorbi nici despre roluri de gen și diferența dintre gen și sex. Apoi ce urmează? Să punem din nou femeia în țarc?
E un desant religios pe care îl vedem în Parlament, îl vedem și în alte instituții. În peste 50 de spitale care în mod permanent nu mai fac întreruperi de sarcină. Îl vedem în CNCD, unde același PMP își împinge propriul candidat, de fapt candidatul Patriarhiei, pentru că atunci când ești arhidiacon așa cum e domnul Mavrichi, nu ai cum să candidezi pentru o poziție publică decât cu binecuvântarea ierarhului superior.
E de lucru, nu numai în România. Trebuie să fim conștienți că ne plasăm într-un context regional în care Putin organizează referendumul pentru modificarea Constituției ca să-și mențină puterea cu subiecte care targetează zona progresistă. Pentru mine, ca cetățean, fiecare zi e un test de maturitate. Doar când ești matur înțelegi că faptul că cineva e diferit de tine nu e un pericol la adresa ta, ci pur și simplu sunteți diferiți.
Daria Bulzan, 22 de ani, femeie transgender
Eu acum termin facultatea, dar dacă ar fi să treacă legea asta și aș fi în continuare în facultate, mi s-ar părea că cineva îmi pune un pumn în gură și îmi spune „identitatea ta nu contează”. Pe termen lung, efectul va fi că oamenii care nu se identifică cu sexul biologic vor rămâne cât mai in the closet, în timp ce Vestul progresează.
În licee mai mici, bullyingul se întâmplă la un nivel mare, unii copii trans chiar renunță la studii. Asta e foarte grav. Dacă în familie nu sunt acceptați și nu sunt sprijiniți, măcar la școală trebuiau să aibă un psiholog, un om care să-i îndrume. Iar dacă în 2020 în loc să-ți pese de drama unor adolescenți îți pasă de propriile tale fobii, care sunt niște fobii personale și le transpui în Parlament și în legi, păi ce să mai vorbim?
Alexa Ciucu, psiholog la Asociația ACCEPT
Lucrez din 2014 cu oameni din comunitatea LGBT, inclusiv persoane transgender, și cred că o astfel de lege ar duce la o invizibilitate imensă a persoanelor trans în mediul școlar. La vârsta cea mai vulnerabilă, când trăiesc această disforie de gen (au un disconfort mare cu genul atribuit la naștere) și au cea mai mare nevoie de sprijin și informație.
Legea pornește de la o premisă falsă și retrogradă, cum că dacă copiii ar avea acces la aceste informații, ei ar putea fi transformați în persoane trans sau gay, ceea ce e total fals. Orientarea sexuală și identitatea de gen nu sunt alegeri, nu apar în urma traumelor sau în urma expunerii. Identitatea de gen se formează până la vârsta de doi ani.
Dacă ar trece legea, adolescenții n-ar mai putea vorbi nici cu consilierul școlar, care a fost salvarea pentru mulți copii trans, pentru că i-a îndrumat spre noi sau alte resurse. Și bullyingul ar fi mai puternic, iar profesorii nu ar avea instrumente să-l oprească pentru că nu ar putea să vorbească despre problemă.
Ionela Băluță, coordonatoarea masteratului Politicile egalității de șanse în context românesc și european (Facultatea de Științe Politice)
Nu suntem la primul semnal, a fost referendumul pentru schimbarea Constituției, mobilizarea de săptămâna trecută cu introducerea educației sexuale în școli cu acord parental. În unele țări, care au doar un partid extremist de dreapta, lucrurile sunt mai clare.
Dar, la noi, populismul naționalist este cumva împrăștiat la toate partidele, iar riscul să facă alianțe între ei e mult mai puternic decât dacă ar exista un partid asumat de extremă dreaptă sau de dreaptă populistă. Mă tem de această posibilitate de coagulare a unor mobilizări care ar transcende partidele.
Gabi, adolescent trans, 18 ani, Tulcea
Mulți ani am avut sentimentul de rasă inferioară. Auzeam șușoteli non-stop, băieții mai mari îmi ziceau „uite că vrea să se combine cu tine”, am fost discriminat de un pedagog școlar. Dacă trece legea, va crește considerabil discriminarea. Sprijinul meu a venit, dincolo de ONG-uri, și de la un consilier școlar, într-a IX-a și a X-a. Dacă nu era el, cedam.
Când am intrat în cabinet eram disperat, știu că mai avea doar jumătate de oră din program. M-am deschis din prima. Știa prin ce trec. M-a ajutat să nu mai pun atâta valoare în ce zic alții despre mine, să nu mai dau importanță. Dacă ești atent la tot valul de ură, ajungi s-o iei razna. Dacă până acum nu mă gândeam să părăsesc România, ci să lupt aici pentru a fi mai bine, acum nu știu cum va fi.
Camelia Proca, directoarea organizației ALEG
Legea încalcă Convenția de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenţei domestice, pe care statul român a ratificat-o în 2014. Articolul 14 al acestui document, numit Educație, arată că statul trebuie să includă material didactic despre egalitatea între femei şi bărbaţi în curriculumul formal, la toate nivelurile de educaţie.
Prevenirea violenței înseamnă deconstruirea acelor norme sociale tradiționale de gen, care fac violența acceptabilă. Ajutăm întâi elevii să înțeleagă că pe lângă diferențele biologice între femei și bărbați există un strat al diferențelor de ordin social, care țin de prejudecăți, de etichete, pe care societatea le atașează identității feminine sau masculine prin ceea ce învățăm în familie, în felul în care socializăm de mici, prin jocuri, despre ce înseamnă să fim fete și băieți.
Noi de obicei vorbim despre cum s-au modificat de-a lungul timpului aceste norme, că femeile nu aveau drept la proprietate, vot, educație acum o sută de ani, că bărbații erau cei care duceau povara financiară de a susține o familie, și că astăzi s-au schimbat normele culturale, sociale, percepția de gen.
La această rubrică au contribuit și colegele mele Ana Maria Ciobanu, Irina Tacu, Oana Sandu.
|
|
|
Abonații DoR fac posibil ca jurnalismul nostru să fie gratuit pentru toți cei care au nevoie de informații echilibrate.
|
|
POLITICĂ. În timp ce cazurile de coronavirus cresc – 345 de infecții noi, cea mai mare cifră din ultimele șase săptămâni – bătălia politică continuă. PSD a anunțat că va depune moțiune de cenzură „a doua zi după încheierea stării de alertă”, pentru că Guvernul a ales să informeze Parlamentul, nu să-i ceară și încuviințare.
Acest lucru a fost posibil datorită unei scăpări legislative, care nu precizează că Guvernul este obligat să ceară aprobare în cazul în care este prelungită starea de alertă.
***
DISCRIMINARE ȘI AMENZI. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a amendat Google cu 10.000 de lei pentru că nu a schimbat denumirea „Catedrala Prostirii Neamului” pe Google Maps, considerând că încalcă dreptul la demnitate. Mai mult, CNCD obligă Google România să publice un rezumat al hotărârii cu link pe prima pagină a site-ului Google, în limba română, timp de 10 zile (o decizie în premieră absolută).
Tot ieri, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a amendat primarul comunei Petrăchioaia din județul Ilfov cu 3.000 de lei și pe un șofer de microbuz școlar cu 1.000 de lei. Decizia vine după o autosesizare din toamnă, când primarul a fost acuzat că i-a interzis unei eleve de 13 ani să urce în microbuzul școlar pentru că aceasta ar fi trântit ușa, iar șoferul i-ar fi spus „cioară” și „țigancă jegoasă”.
***
EXAMENE. Numele și prenumele candidaților la examenele naționale nu vor mai fi publice, deci nu vei mai putea verifica ce notă a luat vecinul de peste stradă. Vei vedea în schimb codul unic al candidatului, școala de proveniență, rezultatele de la fiecare materie și media.
***
SOCIAL MEDIA ACTIVISTĂ. Nicio altă mișcare de schimbare socială din epoca Trump nu s-a apropiat de intensitatea din social media generată de moartea afro-americanului George Floyd în custodia poliției.
Peste un miliard de interacțiuni (like-uri, comentarii, share-uri) despre comportamentul și reforma poliției, inegalitatea rasială și Black Lives Matter s-au adunat doar în ultima lună. Potrivit Google Trends, căutările legate de mișcarea Black Lives Matter în săptămâna 25-31 mai au depășit vârful căutărilor despre reglementarea armelor sau mișcarea #MeToo.
|
|
Societatea de azi nu e în cea mai bună formă, dar nici mediul înconjurător nu se lasă mai prejos. Așa că de azi inaugurăm o rubrică recurentă despre aer, sturioni, orfelinate de urși, copaci și alte lucruri care ne readuc aminte că tot ce facem și nu facem are un impact asupra mediului. Reporter principal va fi Anca Iosif, căreia poți să-i scrii curiozitățile tale la anca.iosif@decatorevista.ro.
|
|
Să începem cu imaginea cu râul Olteț blocat de o mare de PET-uri și crengi din cauza viiturilor. Costel Alexe, ministrul Mediului, a comentat că „un pet aruncat în Munții Ceahlău, pe Vârful Omu, de pe barajul Vidraru sau la Porțile de Fier nu are impact de mediu doar acolo, el afectează toate comunitățile pe care le traversează în drumul lui, din vârf de munte și până-n Dunăre”.
Pentru un strop de conștientizare, îți propun câteva exerciții:
- Cum iulie bate la ușă, încearcă Plastic Free July, inițiativa prin care te vei chinui să consumi cât mai puțin plastic pentru 30 de zile. Nu înseamnă că trebuie să te apuci să-ți faci pastă de dinți, dar poate vei intra în august cu un consum mai mare de legume proaspete, locale, vrac.
- Pe 29 iunie e ziua Dunării. Până la sărbătorit, avem de muncit: pe cursul ei vin tone de PET-uri. Grupul de Inițiativă Locală Giurgiu te invită la o zi de voluntariat. Citește și despre proiectul mamă, Cu apele curate.
- Asociația Montană Carpați are și ea nevoie de ajutor pentru marcarea unor poteci din munții Cernei. Dacă poți rupe o săptămână din viață, știi să manevrezi o pensulă și ești OK cu dormitul la cort, înscrie-te.
|
|
Dozele pentru restul zilei
|
|
 Dimineață
Dacă nu îi știi pe pensionarii Enat, înseamnă că nu stai pe TikTok să-i găsești comorile. Ceea ce e complet OK, pentru că Silviu Faiăr i-a adus pe YouTube și ne povestește cu umor fin de ce îi urăște internetul.
|
|
 Prânz
O pauză în care asculți melodia care era nr. 1 în topuri în ziua în care te-ai născut. Spre surprinderea mea, la mine e ceva ce știu: UB40 – Can’t Help Falling in Love.
|
|
 Seară
Un site care-ți oferă, la fiecare click, un alt site absolut inutil și random, pentru serile când vrei să-ți clătești mintea la finalul zilei. Cum ar fi un cal care se lungește la infinit sau chestii ciudate de pe eBay.
|
|
|
|
