Copy
View this email in your browser
Actualizator Digital Control

 

Actualizator e un newsletter împărțit în sezoane a câteva săptămâni fiecare, pe durata cărora ne vom sprijini să învățăm lucruri noi, să ne îmbunătățim modul în care trăim, lucrăm, comunicăm, ne implicăm și luăm decizii.

Acesta este episodul șase, ultimul, din Digital Control, un sezon despre cum putem să ne transformăm relația de dependență cu telefonul și promisiunile lui. Gazda noastră este Cristina Chipurici, creatoare de conținut în căutare de modalități prin care ar putea face lucrurile mai bine. Îi mulțumim din suflet pentru că ne-a ghidat în această călătorie.

În acest ultim episod, vorbim despre FOMO, cum să fim proactivi în loc de reactivi și de ce avem nevoie și de plictiseală în viețile noastre. Dacă te-ai abonat recent la acest newsletter, găsești toate episoadele acestui sezon aici.

Ilustrații de Mircea Drăgoi.

Sunt genul de persoană introvertită care pune preț pe libertate și independență. 

Am nevoie de timp suficient să gândesc, să citesc și să scriu, așa că devin defensivă când apar lucruri care atentează prea mult la atenția și timpul meu. Mă încarc petrecând timp singură, doar eu în capul meu, iar interacțiunile sociale mă consumă enorm – mai ales cele superficiale.

Dacă mă uit în calendar și văd un șir nesfârșit de întâlniri, cafele sau evenimente, o iau razna. Îmi crește pulsul instant și încep să intru în panică. Dacă-mi dau orele altor oameni, în cele puține rămase pentru mine n-o să mai am energia și creativitatea pentru a face lucrurile pe care mi le-am propus. Așa ajung să îmi impun reguli de genul „timp de X luni nu mai accept absolut nimic”, fiindcă mă satur să reacționez la ce se întâmplă, la ce invitații primesc.

În urmă cu vreo cinci ani, am făcut un experiment care mi-a schimbat felul în care lucrez. Aveam impresia că pierd cam prea mult timp pe Facebook, însă nu știam exact cât. Îmi lipseau datele, așa că am început să monitorizez și să analizez mai atent felul în care-mi petrec timpul. Am folosit un mix între Google Calendar și aplicații de genul RescueTime, care-mi arată exact ce fac pe laptop sau telefon, câte minute petrec pe un site, și le împarte în categorii.

O lună mai târziu, după ce am adunat suficiente date, am stat să le analizez și m-am enervat pe mine. Petreceam minim o oră pe zi pe social media. Nu pare așa mult la prima vedere, nu? Așa am zis și eu, până am făcut un calcul rapid și am realizat că asta înseamnă 15 zile din an. Adică două săptămâni. Și două săptămâni pe an pot schimba multe.

Nu era vorba doar de cantitate, de timpul petrecut făcând o activitate. Era vorba și de impactul asupra obiectivelor mele (da, vreau să-mi promovez munca, însă este social media cea mai bună modalitate prin care să fac asta?), era vorba de taxa asupra energiei mele și a sănătății mentale.

FOMO SAU JOMO?

Focus is the art of knowing what to ignore”, spunea James Clear, autorul unei cărți despre cum dezvolți obiceiuri bune, într-un newsletter.

Marea mea luptă rămâne cea cu ego-ul propriu și cu FOMO. Fear of Missing Out. Mereu am fost convinsă că informația înseamnă putere, așa că mi-e frică să mă deconectez complet. Dacă nu cumva ratez vreo informație care va face diferența? Dacă-mi scapă vreo oportunitate profesională fiindcă nu semnalizez non-stop ce lucruri mișto fac sau fiindcă nu am citit mesajul ăla privat de pe Instagram?

Mi-e teamă ca nu cumva absența mea de pe chat să fie interpretată de prieteni ca o respingere. Mi-e teamă să nu creadă părinții că nu le mai răspund la emoji-urile de pe Instagram fiindcă nu-i mai iubesc.

Scriu aceste rânduri și îmi dau seama cât de aberant sună, dar hei, poate că nu sunt o ființă atât de rațională pe cât mă cred.

Digitalul ne bifează toate nevoile umane, însă într-un mod care nu este satisfăcător nutritiv. Este ca și cum am avea o dietă dominată de junk food. Devenim dependenți de aceste surse de informații, o dependență care se hrănește singură, iar creierul nostru nu este suficient de evoluat ca să se adapteze la toate aceste stimulente virtuale.

Nici extrema cealaltă nu este sănătoasă. Nu putem să ne izolăm complet, să trăim fără telefon sau acces la internet. Nu ar fi altceva decât o lipsă de asumare a responsabilității. Avem o responsabilitate față de comunitatea în care trăim, nu putem pur și simplu să ne băgăm capul în nisip, ca un struț, și să credem că nu ne va afecta.

Însă nu-mi este de ajuns să știu teoria. 

Degeaba conștientizez că am creierul programat să caute mereu lucruri noi, strălucitoare, senzaționale sau care mă leagă de „tribul” meu. Pot eu să citesc 700 de cărți despre emoții, creier, digital control și productivitate, sau să ascult sfaturi de la cei mai șmecheri oameni din lume. 

Dacă nu mă doare suficient de tare, tot nu voi schimba nimic.

PE TINE TE DOARE?

Mi-am închis contul personal de Facebook în urmă cu doi ani și ceva, de nervi că-mi consuma atâta spațiu mental, dar încă am zile în care mă trezesc că mi le-am irosit pe alte obiceiuri la fel de dăunătoare. Sunt zilele când mă blochez într-un loop de verificat obsesiv găurile negre ale timpului: prognoza meteo (kriptonita mea!), Gmail, Instagram, WhatsApp, știri, Twitter, Slack, repeat și de la capăt.

Toate astea îmi hrănesc iluzia siguranței. Dar cu cât consum mai mult, cu atât e mai ridicat nivelul de anxietate. Realizez cât de puține lucruri știu de fapt, și mă simt și mai proastă, mai incapabilă, insuficient de pregătită.

Sunt conștientă că nu voi fi niciodată cea mai „citită” din lume. Este imposibil. Întotdeauna va exista cineva care-și va permite să doarmă mai puțin, să lucreze mai puțin, să mănânce mai puțin, doar ca să înghesuie mai multă informație în creier. 

Este un joc pe care nu-l pot câștiga și, de fapt, nici măcar nu-mi doresc să intru în el. Și atunci cum am ajuns prinsă în asta?
 


ULTIMELE UNELTE DIN TOLBĂ:

1. Acceptă plictiseala. Mi se pare potrivit să închei această serie de mailuri cu un manifest în favoarea plictiselii, de care am ajuns să fugim mâncând pământul.

Ai câteva minute libere? Mai lasă telefonul ăla, că n-o să ardă nimic, și ia-ți o pauză cu adevărat. Dacă-ți permiți să tragi un pui de somn la prânz, fă-o fără să te simți vinovat (dar totuși nu depăși 20 de minute, că te vei trezi amețit și nu vei mai dormi bine la noapte). Dacă ai un parc în apropiere, indiferent de cât e de mic, du-te și plimbă-te puțin. Încearcă s-o faci fără telefon.

Da, știu, să nu facem nimic este cel mai greu lucru pe care-l putem face. O să ne spunem despre noi că suntem leneși, că pierdem timpul, că nu suntem productivi, că în tot timpul ăsta există sute de milioane de oameni care muncesc. Însă fix aceste momente de pauză ne vor face mai eficienți. Sunt esențiale pentru a ne permite creierului să fie mai creativ, să construiască anumite conexiuni, să rețină informații și să nu-l scurtcircuităm.

2. Mai multă proactivitate și asumare a responsabilității. Degeaba ne restricționăm tot ce se poate și tăiem obiceiurile digitale toxice dacă nu le înlocuim cu surse de calitate, care să ne bifeze nevoile. Avem nevoie de socializare de calitate, dar nu aștepta să organizeze alții întâlniri. Preia inițiativa și stabilește-le tu. Avem nevoie de informații de calitate, dar asumă-ți responsabilitatea asupra atenției tale, asupra felului în care-ți petreci timpul și și dietei informaționale pe care o consumi. 

O să împrumut o idee pe care nu îmi amintesc unde am citit-o: imaginează-ți că ai nevoie să faci trecerea de la a sta într-o apă curgătoare, la a îngriji o grădină.

Apa curgătoare este acel flux infinit de evenimente unde totul este urgent, este periculos, este strălucitor sau personal. Dacă te arunci în apă, vei simți cum forțele ei te trag în toate părțile. Prin comparație, grădina este un spațiu finit, la care ai nevoie să muncești. Este un sistem pe care îl îngrijești, cu diverse părți care se completează între ele, cu anotimpuri și cicluri de viață.

Nu vei accepta un status, un articol sau un newsletter exact așa cum îți este servit, ci îl vei curăța în permanență de buruieni, de sursele de informație de calitate proastă sau care n-au sens pentru nevoile tale. Vei sta mai mult în search box decât în newsfeed. Vei elimina orice este inutil sau te manipulează emoțional. Vei păstra ideile importante, le vei organiza astfel încât să le accesezi la momentul potrivit, le vei conecta cu niște modele și sisteme pe care le ai deja în minte.

În timp, ideile vor crește și vor deveni din ce în ce mai valoroase. Și le vom da mai departe celor din jur, fiindcă trăim într-un ecosistem și suntem animale sociale, indiferent de cât am vrea noi să ignorăm asta.


- Cristina

RECOMANDĂRI DE LA CRISTINA & DOR:

Suntem extrem de atenți să nu cumva să pierdem bani, dar, ironic, nu ne protejăm deloc unde ni se duc cele mai valoroase bunuri ale noastre: atenția și timpul. Închei seria de recomandări cu unul din stoicii mei preferați, Seneca, și dialogul lui despre scurtimea vieții: Alt timp nu am (carte publicată la editura Seneca). Textul a fost scris în urmă cu câteva mii de ani, dar este la fel de actual acum ca atunci. (Cristina)

Toate poveștile spuse de Cristina vor fi disponibile de săptămâna viitoare și pe dor.ro. Până atunci poți consulta arhiva celor șase episoade aici. (DoR)

EXPERIENȚA DIGITAL CONTROL, OFFLINE

Dacă ești în București, nu uita că ne vedem pe 21 februarie la Maastricht School of Management (bd. Dacia, nr. 99), începând cu ora 19. 

Cristina va face o recapitulare a ideilor principale din acest sezon iar apoi te vom invita să discuți deschis cu ceilalți participanți despre relația ta cu telefonul, despre ce ai aplicat din aceste newslettere și ce înlocuitori putem găsi pentru obiceiurile digitale dăunătoare. 

Înscrie-te aici, mai sunt doar câteva locuri disponibile. 

CE-AI ÎNVĂȚAT DIN SEZONUL DIGITAL CONTROL?

Mulțumim că ai citit ultimul episod din acest sezon. Am avut în minte misiunea DoR când am gândit și pornit newsletterul Actualizator: vrem să te sprijinim să descoperi oameni, idei și soluții care te pot ajuta să trăiești o viață mai bună.

Cum a fost pentru tine experiența Digital Control? Te-am ajutat să schimbi ceva în viața ta? Evaluezi diferit relația pe care o ai cu social media? Ai reușit să-ți înțelegi mai bine obiceiurile de folosire ale telefonului? Ai măsurat cât timp petreci cu diverse aplicații sau site-uri?

Orice vrei să împărtășești cu noi, fă-o printr-un reply la acest newsletter.   

SUSȚINE DOR

Dacă această experiență ți-a fost utilă și te interesează subiecte care deschid conversații sincere, avem nevoie de sprijinul tău pe termen lung. Doar așa vom putea, împreună, să continuăm să ne îndeplinim misiunea. 

Găsești toate modalitățile în care ne poți susține plătind lunar sau anual aici - în plus, în luna februarie, alături de un abonament digital anual, îți poți alege și un atelier de storytelling cu unul din membrii echipei DoR.

Website
Link
Facebook
Link
Copyright © 2020 DoR (Decât o Revistă), All rights reserved.


Vrei să-ți actualizezi datele?
O poți face aici sau te poți dezabona apăsând unsubscribe.