Mi-am început anul într-un (nou) conflict cu mine.

Partea de maimuță a creierului meu, cea ocupată cu supraviețuirea, urmărea cu îngrijorare ce se întâmplă în China. Am început să-mi cresc proviziile de conserve din debara, ca un hârciog. Mi-am cumpărat măști de la farmacie și am început să le port. Am început să mă deplasez aproape numai pe jos prin oraș.

Cealaltă parte a creierului meu, cea rațională, era supărată pe partea emoțională și își vedea normal de viață.

Am dus la capăt Actualizator: Digital Control și pe 21 februarie am încheiat seria de newslettere printr-un eveniment cu abonații, unde am vorbit despre cât mă energizează interacțiunile offline cu oamenii. În tot timpul ăsta, undeva în background în mintea mea, creștea anxietatea.

Și pe urmă iar mă enervam pe mine, că-mi permiteam să fiu îngrijorată. Pentru ce mă panichez? O să se oprească. E doar o gripă.

După cum bine știm, nu s-a oprit.

Acum, mai mult ca oricând, este important să ne ținem de toate acele obiceiuri bune pe care le-am construit în relația cu tehnologia, despre care am scris în seria Digital Control.

TSUNAMI-UL DE INFORMAȚIE ȘI CUM NE HRĂNEȘTE ILUZIA CĂ AM FI ÎN CONTROL

Este normal ca în astfel de vremuri, marcate de haos, stres și incertitudine, să crească nevoia de a ne simți în control. Asta se traduce diferit pentru fiecare dintre noi, însă călcâiul lui Ahile pe care mulți îl avem în comun este excesul de informație.

Devorăm toate știrile și articolele posibile, stăm și dăm refresh și scroll la infinit, dăm click chiar și pe zvonurile alea pe care în mod normal nu le-am citi. Toate astea ne lasă impresia că am putea prevedea viitorul și, astfel, ne simțim mai în siguranță.

Evident, e doar o iluzie. Chiar dacă ajungi să citești toată informația existentă 24 din 24, există ceea ce se numește law of diminishing returns. După ce ai atins un anumit prag, orice informație extra devină inutilă și nu te va ajuta cu nimic.

Pericolul cel mai mare când suntem loviți din toate părțile de știri îngrijorătoare și panicarde este că riscăm să fim paralizați. Ne simțim atât de copleșiți, încât nu mai putem procesa informația și ne blocăm. Și asta se întâmplă fix atunci când avem nevoie să ne mobilizăm și să acționăm.

Da, este normal să ne fie frică, dar este important să acționăm în ciuda sentimentului de frică. Iar dacă stăm să verificăm non stop rețelele de social media și știrile apocaliptice, ne va amplifica de 100 de ori percepția că am fi neputincioși. Atunci când consumăm atât de multe știri negative va funcționa ca un filtru prin care percepem realitatea și ne va distorsiona gândurile. Vom ajunge să vedem doar jumătatea goală a paharului.

MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI ÎN VREME DE PANDEMIE

Uite ce-ți recomand să faci în această perioadă:

1. Limitează valul de informație care vine spre tine.

Ai nevoie să-ți setezi niște limite clare pentru timpul petrecut consumând informație: limitează orele la care le verifici, limitează minutele petrecute astfel, limitează sursele (du-te spre calitate, nu cantitate).

Stabilește-ți o oră fixă pe zi la care să-ți iei știrile. N-ai nevoie de 13 site-uri pe care să te uiți, informează-te dintr-o sursă oficială și 2-3 surse independente, de încredere. Taie la minim timpul petrecut pe social media sau pe aplicațiile de chat și verifică-le la niște ore prestabilite, la fel cum faci și cu știrile.
Îți recomand să NU le verifici dimineața, imediat după ce te-ai trezit, și nici seara, înainte de culcare. Dacă le verifici dimineața, îți vei seta un mood prost pentru a începe ziua și îți vor consuma din atenția pe care ți-ai dori s-o folosești diferit. Dacă le verifici seara, îți vor da insomnii. Nu îți dorești niciuna din aceste variante.

Dacă ai notificările pornite la aplicații, taie-le, pune-le pe mute, ca să nu te întrerupă încontinuu. Dacă te-ai abonat la newslettere pe tema coronavirusului, poți seta filtre astfel încât să se ducă automat într-un folder dedicat, pe care să-l verifici când este convenabil pentru tine, nu imediat ce au fost trimise.

Dacă ai prieteni sau părinți care obișnuiesc să te spameze cu linkuri cu ce s-a mai întâmplat și ce știri au mai citit, roagă-i să nu mai trimită.

2. Înlocuiește cu activități și informații de calitate.

Acum că ai ditamai lista de lucruri pe care să nu le faci, este important să ai și lista cu ce să le înlocuiești. Îți recomand să tragi cu dinții de rutină, fiindcă este mai importantă ca oricând pentru a rămâne ok pe plan emoțional și fizic. Păstrează structura muncii și respectă programul de somn și odihnă (nu muncim ca nebunii toată ziua și toată noaptea, da?), sport (facem exerciții în casă, cu greutatea corpului), scris în jurnal și, extrem de important: interacțiuni sociale de calitate. Nu ne mai vedem la față cu cei dragi o perioadă, dar putem să ne auzim cu ei la telefon sau pe Skype/Zoom. Și nu, a le da like-uri la statusurile de pe Facebook nu se pune ca interacțiune de calitate. Pune mâna pe telefon și sună-i.

Atunci când simți impulsul de a deschide una din aplicațiile care știi că-ți fac rău, respiră adânc și întreabă-te ce nevoi îți satisface. Oare este despre informație? Este despre conexiunea socială, de a nu te mai simți singur? După ce ai identificat rădăcina, întreabă-te dacă e o nevoie reală și, dacă da, cum o poți înlocui astfel încât să ți-o iei din surse de calitate. În loc să deschizi din nou Instagram, nu ai putea să-ți suni una din cele mai apropiate prietene?

Sigur aveai o listă uriașă de lucruri pe care îți planificai să le faci “cândva, într-o zi…”. Poate vrei să faci curățenie generală în garderobă sau în bibliotecă, poate te apuci să citești cărțile alea pe care le tot amânai, să înveți programare, îți pornești în sfârșit blogul ăla sau îți îmbunătățești skillurile de gătit.
Pe plan profesional nu te comporta ca și cum ai fi în concediu, fiindcă nu este cazul. Gândește-te cum poți contribui la muncă, cum poți aduce în astfel de vremuri grele extra valoare pentru compania în care lucrezi și pune-te pe treabă!

Profită de tot acest timp petrecut în casă, nu-l irosi consumând informație sau amorțit pe canapea, în fața televizorului. E important să avem grijă de starea noastră emoțională, să ne mobilizăm și să acționăm, și nu putem face asta dacă suntem cu toți paralizați de frică, în fața telefoanelor.

- Cristina