Copy
De la DoR  👻  |    Citește în browser

15 minute cu care să-ți începi ziua

– 5 noiembrie 2020 –

Nicoleta Rădăcină
nicole@decatorevista.ro

Concentrat într-un shot:  Lulu Miller despre haosul care guvernează totul, de ce e fascinant ornitorincul și saga alegerilor din SUA. 

Până se trezește lumea

Mi-e greu să-mi dau seama ce e util să scriu în dimineața asta. Ieri am trecut de 8.500 de infecții noi într-o singură zi și 1.000 de pacienți internați la terapie intensivă. Mi-e greu să înțeleg de ce autoritățile spun că nu e nevoie de carantină, deși medicii tot atrag atenția că rata de incidență ca prag pentru introducerea restricțiilor nu mai contează când limitele sistemului medical te strâng cu ușa. 

Mi-e greu și pentru că știu că unii vă bucurați când Actualizatorul nu începe cu enumerări de cazuri și găsiți în Concentrat un colț pentru evadare. Mi-e greu și pentru că eu cred că avem nevoie de ambele (și încerc să le îmbin zilnic).

Așa că înainte să trecem la podcasturi și ornitorinci, o întrebare: ce simțiți că v-ar ajuta să primiți mai des în perioada asta cu multe cazuri? 
 
🥁🥁🥁

Nu mă încadrez în profilul ascultătorilor de podcast. Nu merg din locul A în locul B cu căști în urechi decât pentru muzică, nu prea spăl vase și nici nu fac sport (toate reclamele din podcasturi spun că alea sunt momentele!) și de câte ori am încercat să ascult un episod făcând și altceva, mi-a zburat mintea. 

De când fac Concentrat, simt nevoia să stau mai des cu ochii aiurea în tavan și doar așa reușesc să mă concentrez pe ce-am în căști. Asta e o listă scurtă de recomandări mai ales pentru cei ca mine. Pentru avansați, cinci podcasturi narative pentru binging

🧖🏼 Hurry Slowly, pe care creierul meu îl traduce ca pe singura maximă pe care mi-o amintesc de la orele de latină, Festina lente, e podcastul interviu al lui Jocelyn K. Glei, scriitoare obsedată de cum să fim mai creativi și mai bine în capul nostru făcând mai puține, dar cu mai mult sens. Dacă vrei să dai o șansă teoriei pașilor mici, e pentru tine. Preferatul meu, despre anxietatea pusă în oglindă cu intuiția

🎙️ The Daily, produs de The New York Times. 20 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, fiecare episod explică firesc ce arde în lume cu ajutorul jurnaliștilor invitați sau experților care nu sunt lăsați să plece până nu răspund la toate „adică?”-urile jurnalistului Michael Barbaro – o lecție bună și despre cum ceri claritate. Începe cu episodul ăsta, care pune sub lupă sistemul electoral care le permite celor care pierd votul majorității să câștige totuși alegerile. (Au și povești audio light, de duminică.) 

🇷🇴  Varianta autohtonă cea mai apropiată e On The Record, produs de Recorder. Îl recomand mai ales pentru întrebările ascuțite ale gazdei, jurnalista Anca Simina, puse cu o voce calmă, dar fermă, care te conduce lin chiar și prin adevăruri complicate despre ATI. 

🎸 Song Exploder invită muzicieni și-i roagă să despice în 14 propriile melodii, să explice de ce și cum au compus o piesă și cum e să vorbești în versuri despre dureri personale când ești vedetă. M-a prins neașteptat episodul cu Selena Gomez, dar îi găsești în listă și pe Bon Iver, Nine Inch Nails sau CHVRCHES. 

📻  This American Life, una dintre cele mai cunoscute emisiuni radio din lume, care îmi demonstrează constant că poți scoate povești și din piatră seacă (până și titlurile lor sunt excelente). Începe cu episodul ăsta, despre poveștile oamenilor care rămân blocați în lift, în pod, și ce îi învață asta despre mediul înconjurător. Sau despre cum e să fii singur, în spațiu (ca astronaut), în casă în carantină sau în ocean. 

💡 Rough Translation e un soi de caleidoscop cultural al evenimentelor actuale și te duce cu forță și nuanță într-o grămadă de locuri. Începe cu episodul despre cum a făcut coronavirusul din măști o necesitate de sănătate publică și cum a influențat asta discuția despre acoperirea feței în public în țările vestice care nu acceptă asta de la femeile musulmane. 

Voi ce ascultați? Ajutați-mă să ies din buclă și din bulă cu recomandări. 🎧
 
Susține munca noastră

Actualizator

PREȘEDINTELE SUA. Probabil Joe Biden, însă nu e oficial și nici el nu s-a declarat câștigător. Biden a primit deja decât Barack Obama în 2008 și e acum recordmanul sufragiilor primite vreodată de un candidat (peste 70 de milioane). Trump și-a depășit și el scorul din 2016 și va depăși și fostul record a lui Obama. Alegerile vor fi cel mai probabil un record modern de participare.

VOTURI RĂMASE DE NUMĂRAT. Dimineața asta Biden avea cel puțin 253 din cei 270 de electori necesari pentru victorie, după ce Wisconsin și Michigan au trecut în coloana lui. Dintre statele rămase în joc conduce și în Nevada și Arizona și are mari șanse să-l întreacă pe Trump în Georgia (unde mai erau sub 30.000 de voturi de numărat) și Pennsylvania, unde se mai numără voturi prin corespondență.

E posibil ca până la prânz, ora României, numărători actualizate de voturi să-l ducă pe Biden la 270. 

TRUMP NU RENUNȚĂ. Ieri a declarat că a câștigat alegerile la câteva ore după închiderea urnelor și a amenințat cu un proces la Curtea Supremă. Majoritatea media nu i-au făcut însă jocul și au însoțit afirmațiile lui cu clarificări că sunt informații false.

Trump a strigat toată ziua de ieri „fraudă!” pe Twitter, până platforma i-a marcat mesajele drept controversate. În cursul zilei de miercuri, echipa Trump a spus că va cere o renumărare în Wisconsin și a pornit acțiuni legislative pentru a opri numărătoarea în Michigan și Georgia.

LIDERII EUROPENI au avertizat că trebuie să avem răbdare până la numărarea tuturor voturilor, căci o luptă în justiție privind rezultatele ar avea consecințe dezastruoase pentru reputația globală a democrației. 

DE CE AMENINȚĂ TRUMP cu procese: Sistemul american permite votul anticipat sau prin corespondență, dar este reglementat diferit de la stat la stat – unele îl iau în considerare și dacă este expediat cel târziu în ziua votului și ajunge în trei zile, altele și dacă ajunge în 10. 

Asta e una dintre căile prin care Trump poate șicana rezultatul, pe lângă o serie de tactici de intimidare (de exemplu, refuzând să condamne grupările paramilitare care-l susțin) și dezinformare (sugerând de săptămâni bune că votul va fi fraudat), pe care le-a folosit de-a lungul campaniei.

Insistența republicanilor de a o confirma pe Amy Barrett la Curtea Supremă are legătură și cu probabilitatea (infimă acum) ca alegerile să ajungă iar la Curte, cum s-a întâmplat în 2000).

Dincolo de știri:

  • Cum Fox News, sursa preferată de știri a lui Trump, a devenit un limbaj în sine. (paywall) (Orice asemănare cu televiziuni autohtone… nu este întâmplătoare?)
     
  • O epigramă despre Stalin din anii ‘30, la fel de actuală și azi în orice democrație modernă cu tendințe autoritariene, din SUA, până în Polonia sau în Ungaria. (Din traducerea ei în română: „Vieţuim, dar sub noi ţara tace mormânt / Când vorbim, nu se-aude măcar un cuvânt”.)

PACIENȚI COVID-19. Din cele 15.000 de paturi pentru pacienții infectați cu coronavirus, aproape 12.000 sunt ocupate. În București, sunt 247 de paturi la terapie intensivă, iar 149 sunt libere, însă cele mai multe doar pe hârtie, căci nu există personal care să se ocupe de ele, explică Digi24.

GRUPA DE VÂRSTĂ CEA MAI AFECTATĂ de coronavirus este 40-49 de ani. Cele mai multe decese se înregistrează în continuare la persoanele de peste 70 de ani, iar grupele de vârstă 0-9 şi 10-19 ani sunt cel mai puţin afectate, se arată în cel mai recent raport publicat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

ATI ÎN IMPAS la Spitalul Witting din București, unde au fost detașați șapte medici acum o lună, ca să poată fi folosită secția. Doar patru medici vor continua însă, pentru că le lipsește și personalul mediu (asistente specializate în terapie intensivă), și aparatura (aparat mobil pentru ventilație, aparatul de radiologie mobil, aparat de dializă), a spus Emilia Văleanu, medic specialist ATI.

VACCIN. Sunt 10 candidați în faze avansate de testare în prezent. În funcție de rezultatele lor, vom avea un vaccin care previne complet COVID-19 sau unul care previne doar formele severe de boală, explică expertul în sănătate publică Vlad Mixich într-un articol despre tehnicile de producție a unui vaccin anti-COVID-19.

România are asigurat accesul la șase dintre candidați, pentru că e membră a Uniunii Europene. Provocarea noastră rămâne mai degrabă în aria organizării și comunicării, decât în cea științifică. Ceea ce e și bine, și rău.

TESTE RAPIDE. Primele 43.000 de teste rapide COVID-19 ajung astăzi la unitățile de primiri urgențe, ca să fie folosite în cazul celor cu simptome. Săptămâna viitoare s-ar putea achiziționa încă un milion de astfel de teste.

EDUCAȚIE SEXUALĂ. Klaus Iohannis a cerut ieri Parlamentului să reexamineze legea care îngreunează accesul elevilor la orele de educație sexuală, după ce a încercat s-o declare neconstituțională și a trimis-o la Curtea Constituțională a României (care a respins-o). Acest du-te-vino continuă încă din iunie.

Schimbarea inițiată de patru parlamentari din PSD și PNL înlocuia sintagma „educația sexuală” cu „educație sanitară” și cerea să fie făcută doar cu acordul părinților.

După decizia CCR, am rămas cu acel amendament, însă nu e foarte clar în ce măsură modifică ce avem deja în școli: materia opțională „educație pentru sănătate”, care e parte din curriculumul la decizia școlii (CDȘ) și care există încă din 2004. Despre ea și luptele politice din jur am scris aici.

ȘCOALA ONLINE. Aproximativ 66% dintre profesori spun că au nevoie de cursuri de perfecţionare ca să predea online și aproape 46% declară că autorităţile locale nu au ajutat în niciun fel şcoala în această perioadă (unii au cheltuit bani din propriul buzunar). Majoritatea problemelor semnalate se leagă de echipamentul folosit, viteza proastă de internet și lipsa de interes a elevilor, potrivit unui sondaj la care au răspuns 8.500 de cadre didactice. 

ȘAHUL A DEVENIT COOL? The Queen's Gambit, seria Netflix despre o femeie minune la șah, pare că a crescut entuziasmul față de șah. Descărcările zilnice ale jocurilor de șah online au crescut în SUA cu 63% de la debutul seriei. Dacă n-ai văzut încă serialul, recomand (citește asta ca să te convingi). 
 


Pe Lulu Miller e posibil s-o știi din Invisibilia, un podcast despre forțele invizibile care modelează comportamentul uman, sau din Radiolab, unde face reportaje audio despre dizabilitate, știință sau natură – asta atunci când nu scrie eseuri personale sau bizarerii fascinante.

De ce peștii nu există, spre exemplu, are puțin din toate și spune o poveste despre cum să perseverăm într-o lume în care haosul va avea întotdeauna câștig de cauză (uite aici un fragment din carte, care va apărea curând în română la Editura Publica).

Vino s-o cunoști pe Zoom marți, pe 4 noiembrie de la ora 19:00. Completează acest formular, ca să-ți trimitem noi apoi toate detaliile. Dă going la eveniment pe Facebook, ca să te ajutăm cu remindere. Lulu e genul de performer care te umple de energie pentru o săptămână.
 

  Climatul de joi

O rubrică recurentă despre copaci, plastic, orfelinate de urși și alte lucruri care ne amintesc că tot ce facem (sau nu facem) are un impact asupra mediului. Reporter principal este Anca Iosif.


Azi voiam să-ți prezint mai multe animale care ar putea deține titlul de „cel mai inteligent animal”. Dar m-am blocat la ornitorinc, despre care invitații podcastului Animalia au concluzionat că e unul dintre cele mai „tari” animale. Pentru că atunci când văd un corp blănos cu coadă de castor, bot de rață și instincte de reptile nu pot decât să înclin capul nedumerită. Și nu sunt singura. 

Când l-au adus din Australia (unde e principala sa casă) în Marea Britanie, naturaliștii de la finalul secolului XVIII au încercat să-i desprindă ciocul cu o foarfecă, pentru că părea o glumă proastă. S-a tot discutat despre ornitorinci că sunt o specie de tranziție între mamifere și păsări, că așa se întâmplă când „evoluția apasă pe butonul shuffle”, dar multe alte cercetări au dovedit că sunt o creatură specială. 

Sunt mamifere, una dintre singurele două mamifere care se reproduc prin ouă (cealaltă e echidna, care pare rudă cu ariciul). Femelele alăptează, dar laptele iese prin pielea din zona burții și are o proteină puternic antibacteriană care-l face steril, chiar dacă trebuie lins de pe piele. 

Mai interesant e felul în care-și obține mâncarea. Cu ochii închiși și o peliculă peste nări, ornitorincul se scufundă în apă și abia așteaptă undele pe care le emit creveții de apă dulce. Botul ăla de rață e de fapt un întreg centru de control și recepție. Cu el simte prada, chiar și ascunsă sub pietre. 

Labele din față au o membrană între degete, care funcționează ca niște vâsle, iar labele din spate au niște gheare care ajută la săpat (masculii au și un fel de pinten cu venin în călcâi, pe care-l folosesc împotriva altora, în confruntări de supremație). La făcutul adăpostului ajută coada aplatizată, ca de castor, cu care își cară crengi ca într-un buchet. Spre deosebire de majoritatea mamiferelor, picioarele scurte nu sunt sub corp, ci în lateral, deci mișcările sunt mai degrabă ca de crocodil.

Una peste alta, ornitorincii par animale multifuncționale, care s-au dovedit suficient de inteligente încât să ia ce e mai util de la alte specii. Plus că descoperiri recente arată că blana lor e fluorescentă, iar asta mai echilibrează balanța ciudat versus cool. Iar puii care încap în palmă sunt adorabili.

Mă opresc, dar am devenit urmăritoarea hashtagului #platypus pe Instagram. Ăsta e votul meu (azi) pentru cel mai inteligent animal. Pentru versatilitate, pentru că ornitorincul și-a văzut de drum chiar dacă toți credeau că e fake sau peticit.

Pentru tine care ar fi și după ce criterii? 

Vreau să facem împreună un top bine argumentat. Pentru inspirație, uite trei episoade audio: de ce ne pasă mai mult de unele animale decât de altele, despre codul de etică al animalelor, plus altă dezbatere despre cel mai inteligent animal (cu ciori care poartă pică). N-aș exclude nici animalele mai mainstream. Adică bursucii clădesc vizuine din generație în generație și totuși le împart și cu alte animale. Plus că sunt ordonați și curați.

Aștept răspunsurile tale la anca.iosif@decatorevista.ro.

 

Educație financiară în 21 de pași

ZIUA 3: Educația financiară poate începe la orice vârstă

Educația financiară ne învață două lucruri importante: să înțelegem pe ce ne cheltuim banii și ce putem face să îi gestionăm responsabil. Modul în care alegem să cheltuim ce producem e ceea ce ne face educați financiar și nu contează de la ce vârstă începem să înțelegem și să exersăm cu principii și instrumente. Află mai multe ascultând acest episod din podcastul La bani mărunți. 

Cum crezi că stai cu educația financiară? În cursul de azi găsești și un test grilă prin care să te verifici. Vezi mai multe aici. 

P.S. Link-ul duce înspre Școala de Bani a BCR. Ca să accesezi conținutul, trebuie să-ți faci cont gratuit și să alegi cursul Mindfulness financiar. Dacă nu știi despre ce e vorba, am anunțat programul aici

Dozele pentru restul zilei

  Dimineață
How to Be at Home e o poezie animată într-un video de cinci minute care răscolește cu precizie ce trăim azi. O colaborare între cineasta Andrea Dorfman și poeta Tanya Davis.

  Prânz
Tinzi să imiți alegerile altora, ca să simți că aparții, sau să faci fix invers, tocmai ca să fii unic? Uite de ce

  Seară
Little Women a lui Greta Gerwig e perfect pentru Netflix & chill. Cele patru surori March iubesc, visează și creează dincolo de ce le era permis femeilor în secolul XIX, iar faptul că li se îndeplinesc visele e ca o îmbrățișare lipsă în pandemie.
 

Ți-a plăcut Concentrat? Dă forward către un prieten. Ți-a trimis cineva? Abonează-te aici.

 

M-au corectat, verificat și îmbunătățit cu ochiul limpede și creierul abil Irina Tacu, Oana Sandu și Cristian Lupșa. Design (și câte un update din senin pe alegeri) de Alex Munteanu (Namogo).
 

  Având în vedere vremurile, ce spui de o mitologie a monștrilor în încheiere?
 

Copyright © 2020 Asociația Media DoR.
Strada Corbeni Nr. 6,
București, Romania
Unsubscribe