|
|
|
Nicoleta Rădăcină
nicole@decatorevista.ro
|
|
Concentrat într-un shot: unde suntem la cinci ani după Colectiv, spune-ți povestea și vezi filme queer locale.
|
|
 Ilustrație de George Roșu, coperta DoR #22.
|
|
La noapte se împlinesc cinci ani de la incendiul din Colectiv, în care 65 de oameni au murit și peste 100 au fost răniți; unii dintre ei vor avea nevoie de îngrijiri medicale toată viața. Cinci ani de când am ieșit pe străzi să protestăm față de un sistem care a permis o serie de erori mai mari și mai mici, care s-au dovedit fatale. Cinci de când furia a dus la căderea unui guvern și la formarea unei clase politice noi, care încă învață mersul politicii românești. Cinci ani de când suntem mai singuri, dar mai mulți.
Uite ce trebuie să știi despre ce s-a schimbat și nu s-a schimbat de atunci, documentat de colegele mele Ana Maria Ciobanu și Oana Sandu.
Procesul
În decembrie 2019, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat de către Tribunalul București la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. În ciuda condamnării, Piedone este astăzi primar al sectorului 5.
Alături de el au mai fost condamnați la 11 ani și 8 luni cu executare și cei trei patroni ai clubului și la la 9 ani și 2 luni de închisoare cei doi pompieri care au verificat clubul. Cei doi patroni ai firmei de artificii au primit 10 ani și 8 luni, respectiv 3 ani și 6 luni, iar cei doi pirotehniști au primit 10 ani, respectiv 9 ani și 8 luni. Daunele morale pe care ar trebui să le plătească cei condamnați depășesc 50 milioane euro.
Toți acuzații s-au declarat nevinovați și au cerut achitarea. După condamnarea în primă instanță (o decizie care nu e definitivă), au făcut apel. Procesul se judecă acum la Curtea de Apel București. Ieri a avut loc un termen, iar următoarele patru sunt programate în noiembrie și decembrie.
Acționarii clubului au lansat propriul documentar în care explică perspectiva lor despre cum s-a desfășurat procesul până acum, cum nu le-au fost luate în considerare probe și cum autoritățile statului au încercat să își mascheze vina în această tragedie.
Legea pentru supraviețuitori
Anul ăsta, la mijlocul lui octombrie, parlamentarii au adoptat o lege prin care supraviețuitorii incendiului Colectiv vor primi tratament medical gratuit pe tot parcursul vieții, în țară sau străinătate. Într-un interviu pentru Europa FM, președintele asociației Colectiv GTG 3010, Eugen Iancu, spune însă că este nevoie și de o lege a pacientului cu arsuri, astfel încât transferul pacienților să se poată face în maximum 72 de ore de la incident într-o clinică de specialitate.
E în continuare important să nu uităm, să nu lăsăm Colectiv să devină o zicală, un moment despre care vorbim fără să știm exact ce-a fost acolo. Pentru că istoria șterge ce nu e înregistrat, revenim an de an la munca enormă de documentare prin care o mulțime de oameni au încercat să înțeleagă ce am trăit în noaptea de 30 octombrie 2015 și după.
#devăzut
- Documentarul colectiv (HBO GO), regizat de Alexander Nanau, e rezultatul a peste 300 de ore de filmări cu supraviețuitori, părinți, medici, proteste, Ministerul Sănătății și redacția GSP, care a scris investigații jurnalistice despre infecțiile nosocomiale și dezinfectanții diluați din spitalele românești.
- Documentarul Dezastrul din Colectiv, produs de Discovery în 2016, e o reconstituire a nopții de 30 octombrie, cu personaje care apar și în reportajul DoR.
- Alex Penescu, pianist și supraviețuitor al incendiului, a lansat toamna aceasta piesa Suflet Colectiv împreună cu muzicieni de la Phoenix și Celelalte Cuvinte. Spune că a scris-o în cap, în lunga perioadă în care nu și-a putut folosi mâinile din cauza rănilor și că refrenul l-a știut încă de când s-a trezit din coma care a ținut mai bine de o lună.
#decitit în DoR
- Reconstituirea nopții incendiului de la Colectiv, un reportaj colectiv scris de redacția DoR, documentat în noiembrie 2015.
- Portretul fotografei Teodora Maftei, victimă a incendiului, care în ultimii 10 ani trecuse prin șapte operații și o trezire din comă.
- Balada lui Nelu Tilie. Povestea unui rocker-martor, de la casetele din Romană până la incendiul din Colectiv.
- 50% șanse – Cristian Matei a filmat 42 de secunde din incendiul din Colectiv, din care a scăpat în ultimul moment. A stat trei săptămâni în comă și de atunci muncește să-și recapete viața de dinainte.
- Mariana Oprea (sau Tedy) își folosește rănile ca să ne învețe despre urmările incendiului și să nu ne lase să uităm.
🔶 Citește jurnalul de supraviețuitoare al Alexandrei Furnea, care publică experiența ei pe capitole – de la zilele de dinaintea tragediei, la anii de chin în spital și până la stresul post traumatic cu care trebuie să accepte că va trăi toată viața.
🔶 Plus un interviu cu Pavlos Popovici, printre cei mai tineri supraviețuitori, care abia împlinise 15 ani când se afla în clubul Colectiv. În acea seară a reușit să iasă salvându-și unul dintre prieteni, aflat în scaun rulant. Pavlos a reușit să termine liceul luptându-se în paralel și cu o depresie.
Azi la 18:30 se va face un lanț uman de comemorare de la Curtea de Apel București până la Colectiv. Dacă vrei să fii unul dintre cei 400 de oameni, distanțați din patru în patru metri, înscrie-te aici.
|
|
Actualizator
CAZURI. Ieri am atins un nou prag de infecții într-o singură zi – 6.481. La terapie intensivă sunt internați 868 de pacienți COVID. S-au adunat 101.468 de cazuri de la începutul lunii octombrie, uite cum arată asta într-un grafic lunar comparativ, făcut de Mindcraft Stories.
BIAS PSIHOLOGIC. Ni se pare mai puțin riscant să bem o cafea cu un coleg de muncă decât să trecem pe lângă un străin care tușește pentru că ne identificăm cu cei pe care îi considerăm „de-ai noștri” și lăsăm garda jos. Asta este însă o capcană psihologică în pandemie, explică Tegan Cruwys, cercetătoare la Universitatea Națională din Australia. Fix acolo e pericolul – în întâlnirile cu prietenii sau rudele fără mască, în spații închise.
INFLUENȚA CAPACITĂȚII DE TESTARE. Județul Cluj, care are peste 700.000 de locuitori, prelucrează în medie 2.500 de teste în fiecare zi, depistează 200-300 de cazuri zilnic și are cea mai mare rată de infectare din țară (4,09). Județul Brașov, în schimb, deși are o populație similară, prelucrează 600-700 de teste pe zi și are o rată de incidență de 2,57. Faptul că autoritățile se raportează la o anumită rată de incidență în fiecare județ, dar nu testează proporțional, ne împiedică să avem o imagine reală a situației epidemiologice.
FRANȚA ÎN CARANTINĂ. Începând de astăzi, francezii vor putea să iasă din case doar dacă lucrează în sectoarele esențiale și pentru urgențe medicale. Barurile și restaurantele se închid, dar nu și școlile și fabricile.
ATACURI ÎN FRANȚA. Trei persoane au fost ucise ieri dimineață în Catedrala Notre Dame din Nisa de un tânăr care ar fi strigat Allah Akbar. Ulterior, s-au raportat două alte atacuri în Avignon și la Consulatul francez din Arabia Saudită. Procurorii antiterorism au deschis o anchetă pentru crimă, iar Franța și-a ridicat sistemul de alertă de securitate națională la cel mai înalt nivel.
Deși poliția nu a comunicat încă un motiv oficial pentru atacuri, ele au apărut la două săptămâni după ce un profesor de istorie a fost decapitat în plină stradă după ce le-ar fi arătat elevilor, la un curs despre libertatea de exprimare, caricaturi controversate cu profetul Mahomed publicate de revista de satiră Charlie Hebdo. Nisa a mai fost scena unui atentat în 2016, în care au murit peste 80 de oameni.
Dincolo de știri: PressOne analizează originile și resorturile extremismului religios și ale adepților lui.
TREI POTENȚIALE VACCINURI au fost contractate de Comisia Europeană. Sunt cele produse de AstraZeneca, Janssen Pharmaceutica NV (ambele în faza a treia a studiului clinic) și de Sanofi-GSK (în faza a doua de testare). Fiecare ar putea asigura între 200 și 400 de milioane de doze.
Statele europene le vor primi însă abia în aprilie 2021, a declarat lidera Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, deci nici vorbă de o primă tranșă de vaccin în România în decembrie, așa cum a declarat zilele trecute ministrul Sănătății Nelu Tătaru. Von der Leyen a rugat liderii europeni să pregătească planuri logistice la nivel național pentru vaccinarea cetățenilor.
PRIMUL JOB ÎN PANDEMIE. Dincolo de incertitudinea pieței de muncă într-o perioadă de criză sanitară, cei care se angajează acum pentru prima oară se lovesc de alte probleme. Obligați să lucreze de acasă, își pierd din soft skills, le e greu să se conecteze cu colegii de la distanță, deci și să învețe să ceară ajutorul unor oameni cu care nu au niciun fel de istoric față în față.
SFATURI DE LA ZLATAN. Fotbalistul Ibrahimović a învins virusul, dar tu nu ești Zlatan, așa că poartă mască, spală-te pe mâini des și mult și stai departe de aglomerație, spune chiar vedeta de la AC Milan.
Dincolo de știri: Dacă ești din București și ai haine groase de donat, o poți face aici. Consultă ghidul donatorului înainte.
|
|
Ascult-o vorbind despre recompensele (mai ales emoționale) care apar atunci când ai curaj să faci călătorii transformatoare.
|
|
Ascult-o vorbind despre singurul lucru pe care l-a luat bunica ei din casă când a fost deportată în Siberia.
|
|
Citește un interviu DoR despre întrebările și dubiile unei scriitoare de nonficțiune care se folosește de narațiuni personale ca să ne aducă împreună.
Aceste doze inspiraționale sunt felul nostru de a sărbători luna poveștilor, adică luna în care aduceam povestitori magnifici, jurnaliști superstaruri și artiști la conferința The Power of Storytelling în București (am amânat a zecea ediție pe anul următor din cauza pandemiei).
|
|
De aprofundat în weekend
👨🌾 Trei muncitori sezonieri români au fost dați afară în timpul pandemiei de fermierul german pentru care lucrau în Nürnberg. Povestea lor este și despre exploatare, și despre traumele sărăciei, care vine cu frica de șefi și dorința de a-ți păstra cu orice preț locul de muncă, și despre lipsa educației – toate i-au făcut vulnerabili. Un reportaj Teleleu.
👷🏼În Marea Britanie, în schimb, pandemia i-a făcut pe unii muncitori români să se implice și să conducă schimbarea. Așa că atunci când fabrica de sandvișuri în care peste jumătate din angajați sunt din România și Republica Moldova a devenit focar de COVID-19 și sute de muncitori au stat acasă pe un salariu foarte mic, ei s-au organizat într-un sindicat și s-au luptat pentru drepturi. Cum i-a transformat perioada asta? Un reportaj DoR.
🛍️ Imaginează-ți că ești o tânără de 17-18 ani care urmează să iasă dintr-un centru de plasament. Nu ai familie, nu ai unde locui. Și apare un bărbat, care vine mereu în vizită încărcat cu cadouri, bani și promisiunea unei vieți bune. În mod normal, persoana care părăsește sistemul de protecție își planifică viitorul cu un manager de caz. În cazurile de trafic, managerul responsabil devine chiar traficantul. Un reportaj Dela0.
🚚 Petra Schurman are 60 de ani, o casă pe roți și o hartă pe care se uită din când în când ca să-și amintească prin ce locuri a ajuns în ultimele patru luni, de când a plecat în lume la volanul unui camion militar de 21 de tone. Un portret PressOne.
✍🏻 De ce scriu e o serie a reporterilor și editorilor DoR despre motivele care îi determină să caute și scrie povești. Uite câteva: Adevărul este al celui care scrie – scrisul care îți arată că atunci când scrii despre alții, scrii de fapt despre tine. Acum am o voce – scrisul ca modalitate de a aduce schimbarea. Mulțumesc pentru discuție – scrisul ca încercare de a ține pasul cu lumea mare și a naibii de surprinzătoare. Sfaturile despre scris susțin șandramaua vieții – scrisul ca o serie de sfaturi care se bat cap în cap (pe care-l alegi?). Scrisul ca o completare a golurilor despre lume.
|
|
Dozele pentru restul zilei
|
|
 Dimineață
De ce sunt covoarele persane atât de scumpe? În principiu, pentru că cele autentice și de calitate sunt făcute chiar și în ani de zile. Se ține seama de specificul locului, de simboluri tradiționale, iar firele din care sunt făcute sunt deseori din lână de oaie, care se fierbe și se vopsește de mână. Vezi procesul într-un video de 7 minute.
 Prânz
Azi și mâine poți să mai prinzi scurtmetrajele românești din Festivalul internațional de film queer ART200, aflat la prima ediție: de la drag queens la ce înseamnă să fii transgender și queer, până la criminalizarea homosexualității în România. Bilete sunt aici, iar sâmbătă seara poți să afli mai multe despre ele și despre scena queer locală în două sesiuni de Q&A.
 Seară
Canary e un podcast de investigație produs de Washington Post despre 2 femei și abuzurile care le leagă. Una a fost abuzată sexual de un chef, cealaltă de judecătorul care l-a condamnat pe abuzatorul primeia. Are șapte părți a câte 30 de minute și îl poți asculta aici.
|
|
|
|
O