Copy
De la DoR  🥕  |    Citește în browser

15 minute cu care să-ți începi ziua

– 11 noiembrie 2020 –

Nicoleta Rădăcină
nicole@decatorevista.ro

Concentrat într-un shot: ping-pong electoral în piață, inteligența artificială în pandemie și muzică vintage de piscină. 

Până se trezește lumea

 Piața Sudului din București în octombrie. Fotografie de Dan Mihai Bălănescu.

Acum cinci zile, Guvernul a anunțat închiderea piețelor de tip hală în toată țara, ca parte dintr-un pachet de măsuri menite să limiteze răspândirea coronavirusului. Ieri însă, în a doua zi fără piețe în interior, Camera Deputaților a votat un proiect de lege care ar putea să le păstreze deschise pe toată perioada stării de alertă.

Legea, care presupune modificarea unor acte normative din domeniul fiscal-bugetar și al agriculturii (fără nicio legătură cu Hotărârea de Guvern de săptămâna trecută), a inclus și un amendament-surpriză, introdus de PSD. 

Amendamentul spune că „pe durata stării de alertă, pieţele agroalimentare în spaţii închise, târgurile, bâlciurile, pieţele mixte şi volante, talciocurile [...] îşi vor putea continua activitatea, cu respectarea restricţiilor referitoare la distanţarea socială şi a măsurilor de protecţie sanitară”.

Mai mulți specialiști au spus că închiderea piețelor din interior – fără nicio analiză prealabilă locală – nu este fundamentată. Însă încercarea de a bloca în Parlament măsura pare să înrăutățească lucrurile, mai ales că suntem în campanie electorală, când majoritatea deciziilor sunt politice. În loc să se suspende temporar piețele din hale, ele rămân musai deschise pe toată durata stării de alertă. 

Decizia nu e însă definitivă. Ea merge acum la președinte, care o poate întoarce pentru reexaminare în Parlament sau poate cere un control de constituționalitate (Klaus Iohannis a spus aseară că măsura Guvernului e temporară și i se pare justă).

Între timp, situația nu e clară pentru nimeni. Ce știm acum e că piețele sunt închise, iar administrațiile locale caută soluții ca producătorii să vândă în continuare.

Producătorii au protestat încă de la început în mai multe orașe din țară, spunând că dacă se închid piețele, nu mai au ce face cu marfa, iar asociațiile și cooperativele i-au susținut.

Eco Ruralis, o asociație pentru drepturile țăranilor, consideră că închiderea piețelor va adânci inegalitatea socială. „De vineri, micii producători au început să vândă la subpreț ca să nu rămână cu marfa”, spune Ramona Duminicioiu, membră Eco Ruralis. „Piețele locale nu sunt un corp străin de stat, ele trebuiau ghidate și monitorizate, nu închise.”

Andrei Arman și părinții lui, producători de fructe din Argeș, au aflat de la televizor că se închid piețele în care vând de 20 de ani cele aproape 50 de tone de mere, pere și prune pe care le produc anual. Duminică, Arman a mers cu tatăl lui la Piața Sudului din București să strângă de pe tarabă merele ionatan, Florina și un soi „pentru diabetici”. 

Ce știau ieri seară era că azi va fi prima zi de vânzare în piața volantă – o piață mobilă formată din corturi sau standuri, care ar trebui să aibă apă și electricitate. Asta era soluția găsită de mai multe administrații locale. La Timișoara, comercianții din Piața Iosefin au fost mutați în parcarea pieței, în aer liber, iar producătorii de carne și lactate, instalați în căsuțele folosite în timpul Târgului de Crăciun. Și Clujul a anunțat aceleași mutări. 

Arman crede că se puteau găsi și alte soluții – paznici care să controleze numărul de persoane din interior, cum fac unele magazine, de exemplu. Spune că, oricum, cel mai aglomerat a fost tocmai weekendul de după anunțul închiderii piețelor, când oamenii au venit să-și facă provizii. 

O soluție s-a găsit din prima tocmai la Piața Obor, deși a fost dată ca exemplu de „așa nu” de premier. Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a anunțat luni că Departamentul pentru Situații de Urgență și-a dat acordul ca piața să rămână deschisă. Asta după ce administrația a ridicat pereții halei noi, a asigurat culoare de circulație mai ordonate și a chemat polițiști locali să patruleze, ca să se asigure că măsurile sunt respectate. 

Familia Arman de la Piața Sudului spune că va vinde și afară, așa cum au vândut și înăuntru. „O să ne descurcăm”, crede Andrei. „Dar una e să stai la 16 grade și alta la 5.”

BONUS: Sfârșitul săptămânii trecute în piața Obor, într-un eseu foto Scena9.

Această rubrică a fost documentată de Oana Filip, colega mea care scrie despre satul românesc.

Până ne lămurim totuși, uite o listă de producători locali (dă scroll până la final) din toată țara, organizați pe regiuni, care vând online și livrează. Iar aici e un tabel enorm cu producători locali, construit mână de la mână de oameni harnici de pe internet. 
 
Susține munca noastră

Actualizator

ADOPȚII SIMPLIFICATE. Asta a votat în unanimitate Parlamentul săptămâna trecută. Un copil va putea fi declarat adoptabil doar cu acordul părinților, fără să mai fie nevoie de acordul rudelor de până la gradul IV, cum e acum. În plus, va fi acordat un stimulent financiar celor care vor adopta copii cu vârste mai mari sau care suferă de dizabilități (deci sunt adoptați mai greu). Aproape 50.000 de copii trăiesc în sistemul de protecție a copilului, iar în 2019 puțin peste 1.250 de copii au fost adoptați. 

LOCKDOWN este cuvântul anului 2020, măsura folosită de majoritatea guvernelor pentru a controla pandemia, au anunțat reprezentanții Dicţionarului Collins. Peste 250.000 de utilizări ale cuvântului s-au înregistrat în baza de date Collins, față de 4.000 anul trecut. Termenul a fost ales pentru că exprimă o experiență cu care pot empatiza milioane de oameni. Pe lista scurtă mai sunt și „coronavirus”, „autoizolare” și „distanțare socială”.

CAZURI. Ieri s-au raportat 7.304 cazuri noi din 31.005 teste prelucrate, 177 de decese și 1.093 de pacienți COVID-19 internați la terapie intensivă. În prima noapte cu restricții de circulație, 1.132 de oameni au primit amenzi în valoare totală de peste 300.000 de lei (lipsa declarației pe proprie răspundere când ieși pe stradă între orele 23:00 și 5:00 poate atrage amenzi între 500 și 2.500 de lei).

RĂBDARE CU VACCINUL. Expertul în sănătate publică Vlad Mixich a clarificat câteva lucruri despre vaccinul-candidat anti COVID-19 anunțat alaltăieri cu optimism de Pfizer/BioNTech. Mixich spune că eficacitatea de 90% a acestuia se referă la condiții de laborator atent controlate, ceea ce înseamnă că nu știm încă cum s-ar comporta într-un mediu normal și nici cât va dura protecția lui.

Mai mult, nu știm cu exactitate nici la care dintre cele trei tipuri de eficacitate se referă pragul – eficacitate la a ne proteja împotriva infecției, împotriva bolii sau împotriva formei severe a bolii. Partea bună e că toate cele trei sunt măsurate și rezultate mai clare vor apărea curând. Despre distribuția vaccinului anti COVID-19 și de ce este asta cea mai importantă provocare de siguranță națională a României a scris aici.

REPERCUSIUNI. Vestea vaccinului cu eficiență de 90% a generat scăderea valorii acțiunilor la unele dintre companiile care au atins vârfuri în timpul pandemiei. Acțiunile Zoom au scăzut cu 17,4%, Netflix, cu 8,6%, iar Amazon, cu 5,1%.

CALCULUL UTILITARIST, dar cu vaccin. Să presupunem că avem o doză de vaccin și două persoane din care să alegem (paywall): candidatul 1 e un student care nu respectă distanța socială, poartă masca sub bărbie și merge la petreceri underground, iar candidatul 2 este bunica lui văduvă, de 87 de ani, care locuiește singură și abia a ieșit din casă din martie. 

Dacă scopul e să protejezi persoana vulnerabilă, ar trebui să vaccinezi bunica. Dacă scopul este să reduci transmisia, ar trebui să vaccinezi studentul. Din perspectiva societății, el este un om cam nasol; din perspectiva felului în care funcționează „rețeaua”, e un punct central. Cadrele medicale ar trebui vaccinate primele însă, indiferent de strategie.

ACORD DE PACE. Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord de pace mediat de Rusia pentru a încheia războiul pentru regiunea Nagorno-Karabakh. Teritoriul se află în interiorul granițelor Azerbaidjanului, dar era controlat de etnici armeni. Conflictul dintre cele două foste republici sovietice asupra regiunii durează de zeci de ani. 

În septembrie au început cele mai grave lupte din ultimii ani, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea unei regiuni care servește și ca rută pentru petrol și gaze. Forțele armene vor preda acum azerilor zone pe care le dețineau în și în jurul regiunii Nagorno-Karabakh. Sute de armeni furioși au ieșit deja în stradă.

DIVIZIUNEA PE NET. Facebook și alte platforme își propun să deservească utilizatori din tot spectrul politic. Însă odată cu adâncirea diviziunii din societatea americană post-alegeri, mai mulți utilizatori ar putea decide să rămână cu propriul trib – ceea ce va nărui orice încercare de engagement a platformei în afara bulei. Niciun alt concurent nu va egala Facebook prea curând, însă climatul politic lasă loc de surprize.

Parler, o rețea socială încă mică, similară cu Twitter, care se prezintă „nepărtinitoare” și care a devenit un refugiu pentru conservatorii fugiți de pe Twitter în momentul în care rețeaua a început să marcheze mesajele controversate ale liderilor politici, a ajuns în topul aplicațiilor gratuite în zilele care au urmat înfrângerii lui Donald Trump. Parler nu este o amenințare pentru Facebook acum. Dar e o alternativă care ar putea profita de această conjunctură.

AMAZON ESTE ACUZAT de Comisia Europeană că a abuzat de poziția sa dominantă în retailul online pentru a obține un avantaj nedrept față de concurenți. Comisia susține că Amazon a folosit date despre vânzătorii care îi folosesc platforma pentru a spori vânzările propriilor mărfuri. Amazon a respins acuzațiile, spunând că nici unei firme nu i-a „păsat mai mult” de întreprinderile mici.

Dacă se va dovedi că a încălcat legea concurenței, e posibil ca gigantul online să fie amendat cu până la 10% din cifra de afaceri globală, adică vreo 19 miliarde de dolari. Acuzațiile vin în contextul în care criza sanitară a generat vânzări uriașe pentru retailer.

Amazon are și un istoric de angajator abuziv, care își monitorizează la sânge angajații din depozite (la un moment dat, chiar cu brățări) și nu le permite să se organizeze în sindicate.

  Doza de inspirație

 Ascultă-l vorbind despre motorul poveștilor la conferința The Power of Storytelling.
 

 Citește musai Juniper, cartea de non-ficțiune pe care a scris-o alături de partenera lui, despre fiica lor născută cu patru luni mai devreme.

Citatele cu care am rămas de la invitații la The Power of Storytelling sunt felul nostru de a sărbători faptul că toamna se întâmpla mereu conferința aceasta de la care am învățat enorm. Am amânat ediția de anul ăsta pentru 2021 și sper să ne vedem cu toții acolo în siguranță. 

Utilitatea inteligenței artificiale în perioada COVID-19

de Eliza Casapopol

Tehnologia și inteligența artificială s-au concentrat în perioada pandemiei pe depistarea persoanelor infectate. Uite care sunt tehnologiile folosite și cum funcționează:

Un algoritm de inteligență artificială dezvoltat de cercetătorii de la MIT analizează sunetul tusei unei persoane și poate recunoaște cu o precizie de 98,5% dacă provine de la o persoană bolnavă de COVID-19 fără alte simptome sau de la un pacient sănătos.

Aceștia au lucrat ani întregi la un astfel de algoritm de predicție, încercând să găsească o corelație între sunetul corzilor vocale și boli precum pneumonia, astmul și chiar și Alzheimer, iar acum îl folosesc și în pandemie. Algoritmul e capabil să detecteze diferențe de sunet insesizabile oamenilor, bazându-se pe mii de înregistrări. 

Cercetătorii lucrează în prezent la o aplicație bazată pe acest algoritm, care să poată fi folosită global de oameni și care ar putea să reducă riscul răspândirii. Oamenii s-ar putea „testa” prin această aplicație doar înregistrându-se dimineața tușind, ceea ce ar putea trage un semnal de alarmă din timp. 

În mai multe țări din Uniunea Europene există deja aplicații de urmărire a infectării cu noul coronavirus, iar unele sunt incluse într-un proiect european. Practic, acestea îți urmăresc deplasările și te anunță dacă ai intrat în contact cu o persoană infectată (dacă și aceasta are aplicația instalată și își înregistrează simptomele sau un test pozitiv). 

Deși insuficient promovate, inclusiv în țările cu număr de cazuri în creștere (în Franța, aplicația e downloadată de doar 4 milioane de utilizatori, aproape 6% din populație), ele rămân un mijloc bun de identificare.

Algoritmul se bazează pe un ID unic, generat aleatoriu pentru fiecare user în parte (pentru a păstra anonimatul), care se transmite via Bluetooth celorlalte sisteme conectate. Aplicația germană, de exemplu, stochează informațiile utilizatorului (simptome, rezultate ale testului) pe o durată de maximum 14 zile și nu include nimic din ce ar putea duce la identificarea lui. 

Țări precum Olanda și Anglia permit posibilitatea ca un utilizator să anunțe dacă a primit un rezultat pozitiv la testul COVID-19, ca, ulterior, toți cei care au intrat în contact cu el (cât timp telefoanele au fost în apropiere pentru o anume durată) să fie informați de acest lucru. Abordarea adoptată de România în cadrul programului UE este încă în discuție, deși există un acord de principiu între statele membre.

Între timp, au apărut aplicații și la noi, dar nu au primit aprobare din partea autorităților (cea dezvoltată de Spitalul Militar, încă în lucru, First Contact – dezvoltat de ONG-ul Noi, Cetățenii din Cluj, și CovTrack – dezvoltat de o echipă de cercetători ai Agenției Spațiale Române) și nici nu pare să existe o inițiativă de a lansa o aplicație centralizată (cum e cazul celei din Germania – dezvoltată de Robert Koch Institute, autoritatea federală în sănătate publică). 

Folosite de mulți oameni, ele ar putea crește conștientizarea și i-ar avertiza pe oameni din timp când e înțelept să se izoleze, ca să-i protejeze pe ceilalți.

Eliza Casapopol este inginer în inteligență artificială în Amsterdam și co-fondatoare a Romanian Science Festival. A contribuit cu documentare și Cătălina Penciu. 
 

Educație financiară în 21 de pași

ZIUA 7: Circuitul banilor

Dacă nu urmărești cum intră și ies banii din viața ta, nu ai niciun control asupra lor. Observă cu onestitate situația ta financiară „aici și acum” – încasările, cheltuielile și datoriile sau restanțele, obiceiurile de a economisi și de a cheltui. Apoi, uită-te la taxele pe care le ai de plătit, investițiile pe care vrei să le faci și eventuala situație a cardurilor de credit.

Apoi gândește-te care sunt nevoile financiare ale familiei tale și unde vrei să ajungi. Întreabă-te unde vei fi peste 5 sau 10 ani dacă mergi mai departe pe același tipar financiar. Ce-ar fi sănătos să schimbi?

Mai mult context despre posibilele concesii și obstacole, aici.

P.S. Link-ul duce înspre Școala de Bani a BCR. Ca să accesezi conținutul, trebuie să-ți faci cont gratuit și să alegi cursul Mindfulness financiar. Dacă nu știi despre ce e vorba, am anunțat programul aici

Dozele pentru restul zilei


  Dimineață
Fotograful Adi Tudose a documentat vizual și audio comunitatea oamenilor cu nanism din România. Expoziția Umblând pe același Pământ ca tine transmite un mesaj despre frumusețe și incluziune din partea unei comunități deseori dezavantajată în viața de zi cu zi.

  Prânz
Cerul mohorât se păcălește cu muzică nostalgică de piscină, musai la căști, după masa aia de prânz care-ți dă somn.

  Seară
Primul studiu anatomic serios despre clitoris a apărut în 1998, iar în 2005 organul a fost examinat RMN. De atunci, anatomia lui a fost cam ignorată de cercetarea medicală. Are legătură cu faptul că singura lui funcție e orgasmul feminin?
 

Ți-a plăcut Concentrat? Dă forward către un prieten. Ți-a trimis cineva? Abonează-te aici.

 

Au contribuit Maria Bercea la corectură și Sorana Stănescu la test, plus un flan cu dovleac drept combustibil pe ultima sută de metri, de la Anca Iosif. Design de Alex Munteanu (Namogo).
 

  Pentru cine are nevoie de niște ritm și motivație, ascultă aici
 

Copyright © 2020 Asociația Media DoR.
Strada Corbeni Nr. 6,
București, Romania
Unsubscribe