Concentrat într-un shot: Sunt medici, nu Dumnezei, o magnolie spectaculoasă și nevoia de a sta și în corp. 

Până se trezește lumea

Printre premierele pe care le-a adus pandemia se numără și evaluarea epuizării și stresului cadrelor medicale. A fost un pilot derulat în Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, iar rezultatele apărute ieri arată că 56% dintre angajați au burnout mediu sau ridicat, 56% sunt epuizați emoțional, 67% spun că sunt stresați, iar 64% resimt îngrijorare și că niciodată nu au timp pentru ei.

Cifrele au venit într-un context care a lovit și mai tare. Ne povestește în continuare colega mea Sorana Stănescu, care a documentat în ultimele trei luni fenomenul burnoutului la medici.

Așteptam rezultatele astea de peste o lună. Știam de la psihologa Dana Biriș și de la managerul Cristian Oancea că citesc pe fața colegilor lor cum arată, fizic, oboseala și deznădejdea, după mai bine de un an de când tratau numai pacienți COVID-19. 

Și știam că ponderea va sări bine de 50% – asta într-un spital de boli infecțioase, unde medicii sunt printre cei mai antrenați și pregătiți mental pentru o pandemie.

Ce nu așteptam era vestea morții primului cadru medical în contextul epuizării și supra-încărcării. A venit tot ieri, tot de la Timișoara, de la Spitalul Județean, unde un rezident de ATI de 27 de ani a fost găsit mort în casă de mama lui. Autopsia va evidenția cauza morții, dar există speculații că medicul s-ar fi sinucis injectându-și o substanță folosită în secțiile de terapie intensivă, după ce a ieșit din tură.

Cert e că atât managerul spitalului, Raul Pătrașcu, cât și colegul său din ATI, profesorul Dorel Săndesc, l-au numit „cel mai probabil, o victimă a burnoutului”. „Să nu creadă cineva că, dacă suntem medici, suntem Dumnezei”, a spus directorul Pătrașcu.  

Luna trecută, am publicat un material despre ce trăiesc și ce simt cadrele medicale din prima linie de un an încoace și nu pot să nu simt și eu o mare nedreptate. N-am vorbit cu medicul de la Timișoara, dar am vorbit cu colegi de-ai lui din Cluj și București. Pe la 9-10 seara, căci numai atunci aveau timp, îmi spuneau: „sunt la pământ”, „sunt în burnout, dar mai duc”, „mi-au murit aproape toți pacienții”. 

Niciunul nu voia să renunțe și niciunul nu căuta vinovați. 

E o presiune imensă pe oamenii ăștia și nu e de ieri, de azi. Lucrătorii sanitari erau și înainte de pandemie predispuși la burnout, iar acum, cu atât mai mult. Ce nu știm despre medici e că au un risc de suicid cu 40% (bărbații), respectiv cu 130% (femeile) mai mare decât populația generală. Alte consecințe despre care nu vorbim sunt depresiile majore, alcoolismul sau comportamentul agresiv.

Dacă pandemia ne-a copleșit într-atât încât în spațiul public discuțiile despre sănătate mintală au început să se normalizeze, ar trebui să normalizăm și discuțiile despre psihologia actului medical și nevoile de sănătate mintală ale personalului. Pentru că de sănătatea lor depinde calitatea îngrijirii pe care o primim cu toții. 

Actualizator

VESTEA BUNĂ. De luna aceasta, detectarea noilor tulpini de coronavirus se va putea face și la Spitalul CFR din Timișoara. Asta e cu atât mai important cu cât județul Timiș are al doilea cel mai mare număr de cazuri de îmbolnăvire cu tulpina britanică, după București. Astfel de analize se mai fac în două spitale de stat, o clinică privată din București și la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

NORMALITATE DE LA 1 IUNIE? Dacă dai de formula asta pe internet, să știi că vine de la premierul Florin Cîțu, care a anunțat că un comitet interministerial va căuta soluții pentru relaxarea restricțiilor până atunci. Pe ce se bazează ce spune și cum vor arăta soluțiile e neclar și depinde oricum de evoluția pandemiei. 

Important e să continuăm campania de vaccinare, a mai spus el, mai ales că la finalul lui iulie vor fi destule doze pentru a vaccina 10 milioane de români, ținta asumată de Guvern pentru septembrie.

NU E NORMAL SĂ SUFERI LA CICLU. În România, se estimează că 1 din 10 femei suferă de endometrioză, o afecțiune inflamatorie care afectează diverse organe din pelvis și creează dureri mari. La noi, boala este puțin cunoscută și, pentru că simptomele sunt diferite, de la migrene, la dureri lombare, multe femei duc boala pe picioare. Dacă ai dureri la menstruație, în timpul contactului sexual, la urinare sau defecație, consultă un medic.

CLĂDIRI ISTORICE, RESTAURATE. A intrat în dezbatere publică Programul Municipal de Restaurare pentru clădirile istorice din București. Prin program ar urma să se restaureze și pună în valoare mai ales clădiri care pot crește economia locală (adică pot aduce turiști). Aici poți vedea proiectul, iar dacă ai vreo sugestie, transmite-i Primăriei până pe 26 aprilie.

DESCOPERIREA ZILEI este un tezaur de 42 de monede romane, găsit în Sălaj. Istoricii spun că, cel mai probabil, tezaurul a fost îngropat de vreun locuitor al unei cetăți dacice, în timpul asediului roman.

SIGURANȚA ÎN MAȘINĂ. Deși 90% dintre români consideră că centura de siguranță e importantă, doar 27% dintre pasagerii de pe locurile din spate o poartă, arată o cercetare. Asta deși purtarea ei e obligatorie prin lege pentru toți, iar lipsa ei este a doua cauză de deces în accidentele din Uniunea Europeană.

TESTE COVID-19 GRATUITE ÎN ANGLIA. Cetățenii englezi se vor putea testa gratuit de două ori pe săptămână, începând cu 9 aprilie. Măsura e menită să rupă lanțurile de transmitere și să depisteze rapid cazurile simptomatice, ceea ce va permite relaxarea măsurilor și redeschiderea afacerilor. Testele vor fi trimise acasă, la birou, vor putea fi luate din farmacii sau centre de testare. 

Dincolo de știri: De la brațul președintelui Iohannis, la cămașa ministrului Câmpeanu sau selfie-ul prietenului norocos care a prins loc pe liste, e imposibil să fi ratat fotografiile de la vaccinare. Citește mai multe despre semnificația lor culturală (paywall).

CIOCOLATA DIN MAREA BRITANIE ajunge mai greu în Europa din cauza Brexitului. Producătorii au de-a face cu mai multă birocrație și le e mai greu să monitorizeze traseul produselor către clienți. Unii au primit înapoi pachete expediate cu două luni în urmă, în timp ce alții au completat greșit documente, iar clienții au avut de plătit taxe de peste 4.000 de euro. 

Ciocolata e al doilea cel mai exportat produs alimentar din Marea Britanie, după whiskey, dar în ianuarie exporturile către Europa au scăzut cu 68% (comparativ cu ianuarie 2020).

ÎNFLORIREA PREMATURĂ a cireșilor din Japonia e un semn al schimbărilor climatice. În Kyoto, pomii erau în floare pe 26 martie, cea mai timpurie dată din ultimii 1.200 de ani (în general, asta se întâmpla la mijloc de aprilie). Căldura care dereglează sistemul plantelor are două surse: urbanizarea excesivă (crește temperatura în orașe) și schimbările climatice.

LG RENUNȚĂ la fabricarea telefoanelor mobile și se concentrează pe componente pentru vehicule electrice și dezvoltarea inteligenței artificiale. LG a fost al treilea cel mai mare producător de telefoane mobile (păstrează a treia cotă de piață în America de Nord, după Apple și Samsung), dar global a pierdut poziția în fața competitorilor din China.

ANUNȚ GENERAȚIA Z. Dacă ai până în 25 de ani și idei despre cum poate fi îmbunătățit viitorul în educație, sănătate, cultură, energie și mediu, te poți înscrie până pe 15 aprilie la Ziua generaţiei Z, o academie digitală unde o să înveți despre storytelling, strategie, branding, project management și altele. Urmează apoi un laborator în care vei transforma ideile în inițiative, alături de mentori din diverse domenii (printre ei, și expertul în comunicare și profesor la Harvard, Steve Jarding).
 

Călin și Veronica s-au sărutat prima oară sub cea mai admirată magnolie din București (pe Barbu Delavrancea intersecție cu strada Mahatma Gandhi), în 2006. Lucrau la aceeași firmă din zonă pe atunci și ieșeau primăvara în pauze cu un sandviș și ochii după petale.

Între timp, cineva a creat și abandonat o pagină de Facebook a copacului, care strânge an de an uimire pe internet, mai ales când o fotografiază cineva priceput (weekendul ăsta a fost fotograful Vlad Eftenie), iar Călin și Veronica s-au căsătorit și au plantat trei crenguțe de magnolie în propria curte (fotografia din dreapta).

P.S.: Dacă ești în București și vrei să vezi magnolia, grăbește-te, că probabil va trece într-o săptămână, poate două (plimbă-te în zona Bulevardul Dacia - Kiseleff - Arcul de Triumf, căci e plină de ele). Dacă ai o magnolie, să știi că florile se pot folosi la infuzarea oțetului și chiar la murat.
 

Bicla de acasă

Umplu un bidon cu apă, deschid fereastra, închid lumina și dau boxele la maximum, să fie frig, beznă și gălăgie, ca în sală. Pun laptopul pe niște perne în fața bicicletei staționare și deschid Zoom pentru întâlnirea de seară a comunității „Schwinn la Mansarda”.

E prima mea clasă de cycling (sau spinning) de acasă și prima după un an de pandemie. Iubesc genul acesta de antrenament pentru că arde vreo 600 de calorii, te lasă epuizată și zâmbitoare și pot să-l practic și cu hernie de disc. Le zâmbesc zecilor de ferestre de Zoom, fiecare în colțul său din București, Sibiu sau Torino. Antrenorul Andrei Penu pedalează din mansarda casei lui, de aici și numele comunității. I-a venit ideea cu două zile înainte de instituirea stării de urgență, în martie 2020. 

Am descoperit de vreo trei săptămâni gașca asta cu aproape 200 de cicliști și nouă instructori care se schimbă prin rotație și parcă am găsit în sfârșit piesa din puzzle care îmi lipsea.

Andrei are 37 ani și e unul dintre primii master-instructori de cycling de la noi. Face asta full-time de aproape 20 de ani și formează la rândul lui educatori de ciclism în interior. A pornit Schwinn la mansarda împreună cu prietenul lui, Alex Ioan (ciclist pasionat, transformat în antrenor part-time), dintr-o nevoie: ce facem cât sunt sălile închise? Amândoi s-au grăbit la sală înainte de lockdown ca să-și închirieze câte o bicicletă staționară și s-au gândit că ar putea să extindă ideea și pentru alți doritori.

„A fost un șoc fizic, emoțional, financiar. A intervenit un instinct de fight or flight”, spune Andrei. „Eu am încercat să caut o idee pentru un domeniu care părea că se califică ultimul în a trece online. Probabil a fost de ajutor și naivitatea. Pe atunci credeam că stăm două săptămâni acasă și o să treacă.”

Au închiriat biciclete de la sălile din București, apoi le-au distribuit acasă la doritorii care s-au abonat la antrenamentele lor pe Zoom. Au adunat o gașcă de antrenori, unii IT-ști care fac asta ca job part-time, și au stabilit de la început niște standarde de calitate: să dai energie ca s-o primești înapoi, să generezi o stare de bine și, timp de o oră, să nu se mai gândească nimeni la pandemie, să fie imaginea și muzica la o calitate cât mai bună, să nu se abată de la programul comunicat. 

Peste 70% dintre membrii comunității își țin camerele pornite și postează pe grupul de WhatsApp mulțumiri pentru muzică, glume sau poze cu copiii sau animalele de companie pe lângă biciclete. Andrei crede că ar fi fost extrem de greu să reziste în Zoom pedalând în fața a sute de căsuțe negre.

O surpriză a fost că cyclingul de acasă e un serviciu neprețuit pentru părinții cărora le e imposibil să ajungă la timp la sală.

La un an de pandemie, după ce comunitatea a tot crescut organic, Andrei și Alex au decis să cumpere propriile biciclete pe care să le închirieze abonaților și să le livreze oriunde în țară (costă 120 de lei bicla și 135 abonamentul). Cred că frica va persista și după ce pandemia va fi un capitol încheiat, pentru că mulți le-au spus că nu se întorc la sală prea curând.

(Dacă vrei și tu în gașcă, găsești toate detaliile pe Facebook. Și, dacă-l știi pe tipul ăsta, ajută-i să-l găsească și să-l cadorisească cu un abonament.) 

Ana Maria Ciobanu e reporter DoR, mamă și biciclistă în drum spre redacție. Citește-o aici. 

Dozele pentru restul zilei

  

  

  

Ți-a plăcut Concentrat? Dă forward către un prieten. Ți-a trimis cineva? Abonează-te aici.

  Mi-am petrecut o noapte de insomnie alături cel mai frumos cont de TikTok.