Copy
View this email in your browser

Hei, hei,
 
Aici Oana & Alexandra, oamenii din spatele Crafters.
 
Iată-ne față în față cu prima ediție a newsletterului nostru. Avem emoții, pentru că îl planificăm de multă vreme. Tot de mult timp, ne gândim cum să aducem antreprenorilor o valoare mai mare prin ceea ce facem.
 
Chiar săptămânile trecute, cineva ne întreba care este misiunea noastră, iar răspunsul ne-a reconectat rapid cu motivul pentru care am început și acest newsletter: dorința de a pune umărul la o comunicare mai bună, mai umană, mai pragmatică pentru antreprenori și proiectele lor. 
 
Așa că asta vrem să facem și aici: să vorbim cinstit și aplicat despre cum comunicăm mai bine, să punem la comun resurse și recomandări selectate și explicate, exemple, studii de caz, perspectiva altor specialiști foarte buni în ceea ce fac, toate adunate într-un newsletter lunar, care sperăm să fie punctul de întâlnire dintre antreprenoriat și comunicare. Adică .COMM (punct comm).
 
Și pentru că e prima ediție, ne-a venit firesc ideea să vorbim despre începuturi, mai exact despre ce așteptări este realist să-ți setezi dacă ești la început  de promovare, cu ce îți recomandăm să începi odată cu modificarea politicilor de colectare a cookie-urilor, ce înseamnă Business Model Canvas și cum te ajută dacă ești la început de business. Bonus: un pic de inspirație de la noi din echipă. :) 

Sperăm să-ți fie utile toate.
Și pentru că vorbim despre începuturi, dacă vrei să ne cunoști mai bine, poți citi povestea-ntreagă a începuturilor noastre (formale și mai puțin formale) aici, în articolul scris de echipa Decât o Revistă.

Dar, hei, vrem să te cunoaștem și noi pe tine, așa că, după ce ajungi la capătul newsletterului, apasă butonul de reply și spune-ne ce ți-a plăcut, ce nu, ce ai vrea să citești în edițiile viitoare sau just say hi, don’t be a stranger.


La ce să te aștepți în primele 6 luni de promovare


În ultimii 10 ani, ne-am întâlnit adesea cu antreprenori puși față în față – pentru prima dată – cu nevoia de a porni un plan de promovare, dar cărora le era dificil să-și definească la ce să se aștepte când vine vorba de un astfel de efort, mai ales în primele luni de implementare.  

Este de-nțeles. Începuturile pot fi confuze.
 
Așa că, dacă ai simțit asta pe propria piele, îți propunem să discutăm deschis despre cum este realist să ne uităm la primele 6 luni de promovare, mai ales dacă ai un business la început de drum.

Și pentru că întotdeauna credem că e important să privim lucrurile din mai multe unghiuri, am invitat la discuție încă 4 specialiști în comunicare și marketing: Andra Negru, Head of Performance Media Departament la Mavericks și Dragoș Smeu, fondator Mavericks, Cristiana Andrei și Ana Jitariță, specialiști în comunicare & PR la Stratagents. 

Recomandările și opiniile lor se regăsesc în întregime în articolul de aici.

Iată principalele idei:

 La început construim mult în zona de awareness: deschidem niște canale de comunicare (cele mai relevante pentru brand), îi expunem pe oamenii din audiența pe care o țintim la mesajele de brand, la diferențiatori, testăm diferite acțiuni, vedem ce reacții primim, ajustăm, înțelegem mai bine, din teren, punctele de tensiune ale clienților.

 În etapa asta, este nevoie să-i explicăm clientului de ce să cumpere de la noi și nu din altă parte. Iar aici intervine construcția relației și a încrederii. De cele mai multe ori, comunicarea și marketingul sunt despre a câștiga acest abstract, dar atât de dorit și valoros trust. Iar acest lucru se construiește în timp, cu răbdare și încredere în proces, primele luni fiind mai degrabă pentru a contura geografia comunicării, astfel încât să descoperim direcția corectă pentru brand.

 Cristiana Andrei și Ana Jitariță (Stratagents) spun că în primele 6 luni „este important să știm pe ce strategie de comunicare mergem, cu ce mesaje-cheie și unde, să știm cum e piața, unde este brandul nostru în ea și, mai ales, ce subiecte bune de comunicare avem la îndemână. Practic, în primele luni vorbim de reglajele de bază, de niște prime apariții relevante în presă, la o vizibilitate mai bună și în general, la o așezare a brandului pe linia dreaptă care ar trebui să-i asigure, în timp, vizibilitate constantă”. 

 Pe lângă un număr de apariții relevante în presă și în social media, în primele 6 luni, spun Cristiana Andrei și Ana Jitariță (Stratagents), este important să punem pe lista de KPI și viteza de reacție de ambele părți – client și om/ echipă de PR. „De exemplu, noi urmărim constant ce se scrie pe domeniile clienților noștri și le spunem când e <fierul cald> și e momentul să-l batem – din experiența noastră durează un pic până reglăm viteza de reacție și tipul de subiecte pe care putem ieși rapid, în funcție de specificul fiecărui business.”

 Andra Negru (Mavericks): În cazul în care există un efort de performance media pe roate, „primul obiectiv ar trebui să fie în zona de trafic, de utilizatori care ajung pe website, de sesiuni, de numărul persoanelor care au interacționat cu campaniile de promovare sau chiar numărul de persoane la care au ajuns reclamele plătite” 

 Dragoș Smeu (Mavericks): „Un benchmark realist pe care l-am observat în cazul afacerilor la început de drum este nivelul de 10.000 de useri lunari pe site. Până ajungi la pragul ăsta, obiectivul este de a genera trafic, de a-i aduce pe site, de a-i face să stea ceva timp acolo, de a-i face să interacționeze cu tine, pentru a putea după aceea să-i retargetezi”

 Dacă ne raportăm strict la ceea ce înseamnă performance marketing, Andra Negru (Mavericks) spune că „rezultatele se văd încă din primele luni de campanii: creștere la nivel de awareness (impressions, reach), creștere la nivel utilizatori pe website, lead-uri și chiar și vânzări. Totuși, performance media presupune și optimizarea rezultatelor astfel încât să ajungi la benchmark-ul stabilit. Asta presupune că putem să atingem obiectivele propuse din primele 6 până la 12 luni.”

 Cristiana Andrei și Ana Jitariță (Stratagents): E important să nu pleci la drum cu gândirea „încercăm o lună și vedem ce iese” sau „facem un pic PR, apoi o pauză, apoi vedem dacă ne mai trebuie. Adevărul este că PR-ul nu-i o aventură de o lună, uneori nici de șase, e o treabă de multe luni, poate chiar ani. Reputația unui brand, de orice fel ar fi el, nu se construiește de azi pe mâine, ci metodic, cu strategia în mână, cu grijă și atenție. Sigur, poți vedea din prima lună niște rezultate, poți să ai câteva apariții bune în presă, poate chiar postări prin social media de mare succes, dar asta nu-ți asigură o reputație solidă, pe termen lung, care să țină și-n vreme de vânt și ploaie. Răbdarea, chiar dacă pare a fi ceva pe cale de dispariție și cam de modă veche, este de bază în PR și, aș îndrăzni să zic, chiar în comunicare cu totul”.
 
GO IN-DEPTH: Citește, pe larg, toate recomandările și ideile aici.


Cum obții claritate la început de drum


Despre începuturi este și cartea lui Alexander Osterwalder și Yves Pigneur, Business Model Generation (2010). Mai exact, despre ce trebuie să-ți fie clar când începi un business. 

Cei doi autori propun un instrument numit BUSINESS MODEL CANVAS, o hartă vizuală cu cele 9 elemente esențiale pe care orice afacere trebuie să le aibă: de la promisiunea de valoare, canalele de distribuție și vânzare, audiența pe care o targetezi până la care sunt activitățile propriu-zise oferite, resursele de care ai nevoie, parteneriatele strategice pe care trebuie să le faci, cum să te uiți la relațiile dezvoltate cu clienții, fluxurile de venituri disponibile și cum îți stabilești structura costurilor.

De ce e importantă cartea asta? Aduce claritate la nivel de business, înainte să te apuci de orice altceva.
 
Din papucii de oameni care conduc la rândul lor un proiect antreprenorial, poți să-ți spui „n-am timp de asta” sau „de ce să filosofăm atât? Hai să trecem la treabă”. Însă cu cât îți este mai clar ce faci, cu cât poți să povestești mai ușor altcuiva cum anume produci valoare și cu cât ai redus la esențial viziunea din spatele muncii tale, cu atât tot restul se așază mai coerent și mai firesc. Și, bineînțeles, ești pregătit să mergi și spre zona de comunicare.

Trei idei de reținut:

 The empathy map

Este o modalitate de a lucra cu definirea unor profile amănunțite de personas, în care să-ncerci să afli cât mai multe despre ce gândește, ce simte, ce spune, ce face, ce aude, ce îi doare și ce ar avea de câștigat cineva din audiența ta. Dacă îți e greu să faci acest exercițiu, raportează-te la persoane reale din jurul tău care s-ar potrivi celor care ai vrea să-ți devină clienți. Avem și noi un articol detaliat despre asta aici.

 Value proposition

Ea vine din esența businessului, iar cei doi autori sintetizează 11 zone de care poți să-ți legi promisiunea de valoare: noutate (inovație), performanță, personalizare, problem-solving (sau ”getting the job done”), design, preț, status, reducerea costurilor, reducerea riscurilor, accesibilizare, comoditate. În formularea acestei promisiuni, nu-ncerca să complici lucrurile. Promisiunea de valoare trebuie să fie cât mai directă, concretă și conectată la realitate, adică la ceea ce este cu adevărat important pentru publicul tău.

 Context, factori de influență și constrângeri

Osterwalder și Pigneur mai subliniază un lucru important: oricât de bine ar arăta pe hârtie modelul tău de business, mergi și testează-l în practică. Iar în practică, există mulți alți factori care influențează dacă businessul tău va funcționa sau nu și cum va trebui să se adapteze pe parcurs. Autorii cărții atrag atenția să te uiți la lucruri cum ar fi: competitorii existenți (despre cum să-ți analizezi competiția, am scris aici), viteza de penetrare a pieței (de către noi jucători), alți stakeholderi implicați, trenduri socio-economice și culturale, care sunt costurile de comutare la un business concurent ș.a. Toate vor influența strategia ta de business out in the real world și, parțial, vor fi insighturi bune de știut inclusiv când începi să comunici (și se pot transforma într-o analiză tip SWOT – puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări).   
GO IN-DEPTH: Răsfoiește toată cartea aici.


La revedere, 3rd party data!


Anunțul făcut de Google la începutul lunii martie – despre renunțarea la tehnologiile care urmăresc utilizatorii în timp ce navighează online – a confirmat ceea ce oamenii de marketing și comunicare din întreaga lume dezbăteau de ceva vreme: un viitor fără cookie-uri.

Astfel, până în 2022, cookie-urile 3rd party – elementele fundamentale pe care se baza publicitatea digitală – vor dispărea. Asta înseamnă că regulile marketingului digital se vor schimba, în timp ce consumatorii vor avea mai mult control asupra datelor personale și confidențialității.

În contextul ăsta, brandurile trebuie să (re)gândească relația cu consumatorii pe termen lung. Acum mai mult decât oricând e important să ieșim din paradigma comunicării tranzacționale și efemere.

4 recomandări pentru antreprenorii care vor să se angajeze într-o comunicare pe termen lung cu clienții lor:

Începe cu definirea clară a brandului. Orice comunicare gândită pe termen lung are nevoie de o fundație consistentă, iar aici ne referim la clasicele enunțuri legate de poziționare, misiune, valori, poveste. Este important ca acestea să fie adevărate, argumentate, specifice și să se reflecte la firul ierbii – atât în felul în care faci business, cât și în felul în care comunică brandul vizual și verbal.

 Gândește orice efort de comunicare în termeni de valoare și confidențialitate. Ce aduce cu adevărat valoare clienților tăi? (fie că este vorba despre un giveaway sau o lansare de produs, fie că este vorba despre un parteneriat sau un newsletter). Care este promisiunea pe care le-o poți face?

 Definește a minimum viable audience. Cea mai mare greșeală – mai ales dacă ești la început – este să-ți dorești ca brandul tău să fie pentru toată lumea. În cuvintele lui Seth Godin: „When you seek to engage with everyone, you rarely delight anyone.” Mizează pe cea mai mică audiență care poate să-ți susțină business-ul și pe care o poți (de)servi adecvat.

 Conectează-te direct cu clienții tăi. 1) Cere feedback, surprinde-i, fii generos, implică-i în acțiuni cu impact, arată-le că sunt importanți în viața brandului tău. 2) Creează asset-uri proprii, care să-ți permită să comunici direct cu clienții tăi, prin conținut relevant, util și surprinzător: site, newsletter, blog, evenimente, comunități.

MASTERING INDISTRACTIONS. Dacă și tu te întrebi ce este nevoie să schimbi astfel încât să scapi de presiunea unui to do-list infinit, cum să recâștigi controlul asupra atenției tale sau cum să construiești o relație sănătoasă cu munca, atunci poate îți este de folos să asculți Mastering Indistractions, un episod din podcastul The Knowledge Project, unde Nyr Eyal, autorul cărților Hooked & Indistractible, și Shane Perrish, gazda podcastului, problematizează și discută aplicat despre toate aceste hopuri. Noi am rămas cu câte idei pe care deja am început să le punem în practică (spoiler alert: funcționează :) ) 

THE PURSUIT OF PERFECTION. De câte ori ai amânat lansarea unui produs, publicarea unui articol sau implementarea unei acțiuni din cauză că nu ți se părea totul perfect? Ce înseamnă, de fapt, perfecțiunea? Cum îți definești acel “good enough”? Seth Godin explică în episodul The Pursuit of Perfection – din  podcastul său Akimbo – de ce perfecționismul gets in the way of doing the work, dar și cum să-l gestionezi. 

DIGITAL RECAP by Alex Ciucă. Dacă te interesează să înțelegi mai bine schimbările aduse de 2020 și noutățile pentru 2021, descarcă Digital Recap, un raport al pieței de digital și o muncă imensă de documentare realizată de Alex Ciucă alături de Golin. 
 
EXERCIȚIUL PREMORTEM. Dacă tot vorbim în ediția asta despre începuturi, îți propunem un exercițiu de-ncălzire la linia de start. Exercițiul pre-mortem este o tehnică managerială prin care îți închipui că ești în viitor – peste un an, doi, trei de la lansarea business-ului tău – și îți imaginezi că proiectul tău a eșuat spectaculos. Esența unui pre-mortem este să inventariezi toate motivele pentru acest eșec, în așa fel încât să te pregătești mai bine să le contracarezi. Poate că sună ca și cum planifici pentru scenarii dramatice, dar exercițiul ăsta te ține ancorat în realitate și conștient de ce presupuneri faci atunci când te entuziasmezi. Fără să îți dea palpitații, procesul te ajută să rămâi pragmatic.


Xenia Muntean, Planable: „Chiar și atunci când intensitatea emoțiilor a fost foarte ridicată, ne-am uitat mereu la ce ne spun datele”


Este născută într-un sat cu nume frumos din Moldova, Mihailovca, iar la numai 27 de ani este co-fondator și CEO al unuia dintre cele mai de succes start-up-uri de la noi: Planable, o soluție tehnologică ce le permite clienților să colaboreze mult mai ușor cu agențiile sau echipele de social media cu care lucrează.

Xenia Muntean are în prezent o echipă de 20 de oameni și un parcurs profesional de admirat: a participat la mai multe acceleratoare de business de la noi și din străinătate, a dus ideea Planable până în Silicon Valley, a primit trei runde de investiții pentru start-up-ul său și a deschis două birouri – în Chișinău și în București.

Cum a resimțit Xenia pandemia ca antreprenor, ce decizii a luat și ce urmează, ne-a povestit în interviul următor.

Citește mai departe


Întrebări pe care să ți le pui înainte să alegi o echipă sau alta de comunicare


În decizia de a face comunicare și de a-ți alege o echipă în acest sens, se amestecă multe lucruri: de la unele mai subiective – cum rezonezi cu cei din fața ta – până la criterii despre care credem că trebuie mai bine puse la punct, astfel încât să-i ajute pe antreprenori să ia decizii realiste și în completă cunoștință de cauză.

Așa că am pus la punct un ghid cu 7 întrebări la care să-ți răspunzi, dacă ești antreprenor și te întrebi dacă ești pregătit de un efort susținut de comunicare și marketing care să merite cu adevărat timpul, răbdarea și, bineînțeles, resursele tale.

Citește mai departe


Comunicarea în 2021: ce s-a schimbat și ce urmează. Sfaturile a 5 specialiști în comunicare, branding și marketing


Deși nu știm cum va arăta lumea post-pandemie, credem că este util să privim spre ce s-a schimbat ireversibil în ultima perioadă și spre cum arată comunicarea în acest an de tranziție.

Și pentru că (re)construcția de branduri este mai interdisciplinară ca niciodată, am invitat la discuție 5 specialiști care poartă pălării diferite din industria de comunicare – de la branding, PR și performance marketing până la digital și social media. Am povestit despre schimbările provocate de 2020, despre ce urmează anul ăsta și despre care sunt recomandările cele mai importante pentru brandurile și business-urile antreprenoriale.

Citește mai departe

De la noi din echipă


De când lucrăm la newsletterul ăsta, Oana și-a regăsit pasiunea pentru podcasturi și ne-a contaminat pe toți cu The Knowledge Project (Shane Parrish) și cu insighturi despre cum să lucrăm mai bine, Alexandra a apucat să se reîntoarcă în sala de cinema și a văzut Corpus Christi în regia lui Jan Komasa (care, spoiler alert!, i-a plăcut foarte mult), iar Ruxandra a dat gata încă o carte pe care o recomandă cu drag – „Umbra vântului” de Carlos Ruiz Zafon.
Mulțumim colaboratorilor și prietenilor care ne-au ajutat să scoatem la lumină prima ediție .COMM. 

Cu opinii, timp și contribuții valoroase ne-au ajutat Andra Negru (Mavericks), Dragoș Smeu (Mavericks), Cristiana Andrei (Stratagents), Ana Jitariță (Stratagents). 

Partea de design, concept și montaj au fost realizate de Alexandru Purcărea. 

Iar susținerea, feedback-ul și încurajările au venit de la Alin Boeru, Emilian Manolache și Vlad Odobescu (care a dat și numele newsletterului). 

Îți mulțumim și ție că ai citit până aici.

Dacă prima ediție .COMM ți s-a părut utilă:

 ajută-ne cu un forward către alți antreprenori
 dă-ne un reply cu gândurile, ideile, opiniile tale despre ce ai citit (apreciem dacă ne scrii inclusiv în cazul în care nu ți s-a părut util conținutul)
 vino alături de noi în social media
LinkedIn
Facebook
Instagram
Ai primit newsletterul de la un prieten? 
Abonează-te aici.
Copyright © 2021 Crafters,
Strada Banul Manta, nr. 2, ap. 2, sector 1, București

Dezabonare