Concentrat într-un shot: Board games în loc de video games, Pe Bune live cu teatru și dans contemporan și vaccinare fără programare.

Până se trezește lumea

Când și-a dat seama că fiul lui de opt ani vorbește despre jocuri video seară de seară, Dragoș Nicolaescu a început să se gândească la alternative departe de ecran. 

Știa și el ce înseamnă să vrei să te joci până visezi la propriu realitatea virtuală. După facultate, vreo cinci luni a ignorat orice ocazie de flirt pentru încă niște shooter games; nu voia să ajungă și Mihai așa deconectat. Plus că avea deja experiența fiului mai mare, pe care l-au lăsat să se joace oricât, iar acum se întreabă dacă nu cumva și din cauza asta preferă ecranul, nu ieșirile în parc.

În același timp, era conștient și de nevoia lui Mihai de a se juca. O au și adulții care se duc la seri de poker și biliard, cum să n-o aibă tocmai cei care învață prin joacă? „Și m-am gândit că noi, părinții, îi punem la prea mult joc video”, spune Dragoș. „Pentru că eu cu ai mei jucam în comunism rummy, bridge, șah, șeptică, macao.”

Fast-forward în 2020, a ajuns la board games ca alternativă strategică sănătoasă și diversă, care împacă ambele lumi și lasă loc pentru socializare. Uite cum a făcut (dacă nu te interesează să convingi un copil și vrei doar recomandări pentru el, dă scroll): 

Am început să-mi întreb prietenii pasionați de board games ce recomandă pentru categoria 7-10 ani și să citesc o grămadă de articole (acum folosesc Board Game Geek și Board Game Capital, unde găsesc reviews, clasamente, vârsta, complexity rating). Am luat mai multe, să aibă de unde alege, în funcție de chef, plus că nu știi care îi vor plăcea la început. 

Le-am pus în cutii transparente în sufragerie, ca să le vadă mereu (folosind tehnica reclamei pentru ceva bun) și l-am lăsat pe el să aleagă ce vrea să ne jucăm (ca să fie motivat). Condiția e să citească regulile înainte, el fiind game masterul (i-am luat și jocuri cu instrucțiuni în engleză, ca să-și exerseze cunoștințele).

Ne uităm apoi împreună la unul sau două „how to play X” (iar la cele mai grele, ca Mice & Mystics, din fotografia de mai sus, ne-am uitat chiar și la gameplay-uri).

Urmărește-l cu atenție ca să descoperi ce personaje îi plac (pirați, zombie, Marvel, Disney, animale), ce tematici (aventură, strategie, călătorie), ce mecanici (păcălirea adversarilor, role-playing games, elemente de hazard, abstracte) și dacă preferă jocuri competitive sau cooperative.

Pe baza a ce observi, vei alege în viitor din ce în ce mai ușor jocuri care îi plac, iar după ce devine pasionat, poți începe să introduci câte un joc nou (dacă la început e atras de cele competitive, să-l atragi și într-unul cooperativ).

Trebuie să îți dai voie să te reconectezi cu copilul din tine, căruia îi plăcea să se joace exact cum îi place acum copilului tău. Îl atrage pasiunea ta, bucuria ta și timpul de calitate petrecut cu tine și mai puțin jocul în sine (astea sunt cele 158 de jocuri pe care le avem acum).

Iată o selecție de jocuri mai puțin cunoscute, cu care-ți poți atrage copilul de 7-8 ani în lumea jocurilor offline.

1. Saboteur (în română): 8+ ani, 3-10 jucători, 30 minute. Poți să joci cu toată familia, are reguli și strategie simple, este competitiv și îi dă copilului bucuria de a te păcăli (o alternativă analogică la jocurile de mobil tip Among Us).

2. Fluxx Pirate (în engleză): 8+ ani, 2-6 jucători, 5-30 minute. Poți să joci în doi sau cu toată familia, are reguli și strategie simple, dar și dinamice (se schimbă în funcție de ce joacă fiecare) și este competitiv.

3. Zombie Kidz Evolution (în română): 7+ ani, 2-4 jucători, 5-15 minute. Poți să joci în doi sau cu toată familia, este cooperativ, iar zombii sunt o temă atractivă pentru majoritatea copiilor de 7-8 ani (poate înlocui jocurile de mobil tip Plants Against Zombies).

4. Lift Off! Get me off this Planet! (în engleză): 8+ ani, 1-6 jucători, 45 minute. Poți să-l joci singur, în doi sau cu toată familia, are reguli și strategie simple, dar și dinamice, pentru că poți să schimbi în timpul jocului părți din tabla de joc și implicit strategia, este competitiv și cu astronauți.

5. Stuffed Fables (în engleză): 7+ ani, 2-4 jucători, 60-90 minute. Are reguli complexe (dar nu trebuie să te ții 100% de ele, distracția primează), este cooperativ, un role-play game în genul Dungeons & Dragons, și are o poveste emoțională și educativă (înlocuiește jocurile de mobil tip Brawl Star sau Clash of Clans).

Pe toate le poți cumpăra în țară de pe regatuljocurilor.ro. Dacă vrei câteva recomandări pentru adulți, citește ediția asta.

Actualizator

VACCINUL JOHNSON&JOHNSON. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite a recomandat oprirea temporară a vaccinării cu serul produs de J&J, după ce șase femei cu vârste între 18 și 48 de ani au făcut cheaguri de sânge după inoculare. Autoritățile vor cerceta legătura dintre acestea și vaccinare. În SUA au fost administrate 6,8 milioane de doze.

J&J va amâna lansarea în Uniunea Europeană, unde administrarea urma să înceapă săptămâna asta. România ar trebui să primească azi primele doze, dar coordonatorul campaniei de vaccinare spune că avem capacitatea de a stoca vaccinul, dacă el nu va fi folosit imediat. 

VACCINARE FĂRĂ PROGRAMARE în centrele de vaccinare AstraZeneca unde nu există persoane programate, ca să nu se irosească dozele. Doritorii trebuie să aibă la ei actul de identitate.

CRITERII CARANTINARE. S-au schimbat criteriile după care o localitate intră în carantină. Se va lua în calcul nivelul de testare pentru COVID, rata de incidență și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI. Există un punctaj pe baza unei grile și, cu cât o localitate are mai multe puncte, cu atât crește posibilitatea să fie carantinată. Un oraș cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă are minimum 60 de puncte. 

ACCIDENTUL DE LA BABEȘ. Procurorii încearcă să afle ce s-a întâmplat luni noapte la Spitalul „Victor Babeș” din Capitală, când trei persoane au murit după ce s-a defectat instalația de oxigen din unitatea mobilă ATI. Anchetatorii iau în calcul o eroare umană sau o defecțiune tehnică.

Unitățile mobile ATI, cum este și TIR-ul de la Babeș, se folosesc de 10 luni pentru tratarea pacienților cu COVID-19, iar unele au mai avut probleme tehnice (la Ploiești).

ÎNTREABĂ-L PE GHEORGHIȚĂ, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), ce vrei să știi despre vaccinare. Filmează-te și trimite întrebarea pe cnacvgov@gmail.com sau pe pagina ROVaccinare, fie posteaz-o pe contul tău personal (cu tag către pagina ROVaccinare și hashtagul #ÎntreabăPreședinteleCNCAV). Vei afla răspunsurile în fiecare luni, de la ora 16:00, în sesiunea Q&A de pe ROVaccinare.

ANIMALELE ȘI PĂSĂRILE de la Grădina Zoologică din Timișoara sunt mutate la alte grădini zoologice, adăposturi și la Universitatea de Științe Agricole și Medicina Veterinară din oraș. Zoo din Timișoara s-a închis după ce un cerb bolnav a murit în noiembrie 2020. Primarul a spus atunci că grădina zoologică nu mai asigura îngrijirea animalelor la standarde europene și că se va închide, urmând să fie renovată.

MAI PUȚINE PIERSICI ȘI CAISE, după ce vremea rea și diferențele de temperatură au stricat rodul a până la 60% dintre pomii din Dobrogea. Pomicultorii se așteaptă la o recoltă mică în această vară, adică fructe mai scumpe pentru consumatori. 

UN MEDICAMENT PREVENTIV ANTI-COVID, care în testele clinice a redus infecțiile simptomatice la persoanele din aceeași locuință cu cineva infectat, a intrat în proces de aprobare în Statele Unite. REGEN-COV protejează până la 72% contra infecțiilor simptomatice în prima săptămână de la expunere și 93% în a doua. Ar putea fi o soluție pentru persoanele expuse la virus care nu au acces la vaccin. 

Diferența dintre el și vaccinuri e că medicamentul conține un cocktail de anticorpi, în timp ce vaccinul „învață” organismul să producă anticorpi și să reacționeze în caz de infectare.

COMERȚUL CU ANIMALE. Organizația Mondială a Sănătății cere statelor să oprească vânzarea mamiferelor sălbatice vii în piețe, pentru că ele sunt sursa a peste 70% dintre bolile infecțioase transmise la oameni. Recomandarea a venit de la liderul echipei OMS care a investigat originile pandemiei în Wuhan. Cel mai probabil, pandemia de COVID-19 a pornit după ce un astfel de mamifer viu a transmis SARS-CoV-2 de la lilieci la oameni. 

APA CONTAMINATĂ de la centrala nucleară din Fukushima ar putea ajunge în Oceanul Pacific în următorii ani, au anunțat oficiali japonezi, spre îngrijorarea țărilor vecine (China și Coreea de Sud) și a organizațiilor de protecția mediului. Peste un milion de tone de apă s-au acumulat la centrala nucleară afectată de tsunamiul din 2011, iar ele sunt depozitate acum în peste 1.000 de rezervoare, a căror capacitate va fi depășită toamna viitoare. 

Apa ar fi filtrată înainte de a ajunge în mare, iar substanțele radioactive din ea ar fi la un nivel minim, care n-ar trebui să afecteze animalele marine. Greenpeace avertizează însă că unele substanțe care s-ar acumula în apă pe o perioadă lungă de timp ar putea ajunge în peștele și fructele de mare pe care le mâncăm.

PRODUCĂTORII DE VIN din Franța au un an de coșmar, după ce un val de îngheț (cel mai agresiv din ultimii 10 ani) le-a distrus viile (paywall). Încercând să le salveze, oamenii au aprins lumânări și au făcut focuri printre rânduri, dar chiar și așa, 80% dintre podgoriile franceze au fost afectate. E încă o lovitură pentru producătorii francezi de vinuri, care au oricum de suferit din cauza închiderii restaurantelor și barurilor. 
 

Ioana Marchidan & regizorii unteatru vin la Pe Bune Live

Anul trecut, mulți ne-am găsit refugiul pandemic în cărți, muzică sau spectacole online. Dar societatea nu le-a oferit același sprijin artiștilor. Cu spectacole anulate, cinematografe închise, producții întrerupte, mulți și-au văzut munca în pericol. 

Pe 27 aprilie, la Pe Bune Live, șapte artiști vor povesti cum au mers mai departe, într-un show produs și filmat în teatrul independent unteatru și transmis live pe YouTube DoR.

Ioana Marchidan este dansatoare, coregrafă și directoare artistică a Linotip, un studio independent de producție și difuzare de spectacole de dans contemporan. La 18 ani a fost aleasă în baletul Operei Naționale Române, iar în 2016 a co-fondat Linotip – Centru Independent Coregrafic pentru a promova și dezvolta dansul contemporan. 

A creat coregrafii proprii și a dansat în zeci de spectacole, cum ar fi 2 femei contemporane, un performance feminist despre condiția femeii în societatea actuală, sau Reverse Discourse, un solo-show despre politicile corpului, traume și vulnerabilitate. În 2020, a ținut cursuri de dans contemporan la Linotip, care a fost premiat de UNITER pentru promovarea teatrului-dans, și a devenit mamă. 

Andrei și Andreea Grosu sunt doi regizori care în 2010 au decis să pornească unteatru, un proiect de teatru independent care să le permită să fie liberi să lucreze orice, fără compromisuri. unteatru a devenit rapid unul dintre cele mai apreciate spații culturale independente, cu spectacole sold out imediat, ca Pescărușul, în regia lui Andrei Șerban, sau The Sunset Limited, regizat chiar de ei. În 2019, teatrul a fost distins cu Premiul de Excelență UNITER, iar în 2021 președintele Klaus Iohannis l-a decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler.

În martie 2020, unteatru a început să transmită spectacole online pentru a-și asigura supraviețuirea în pandemie.

Pe cei trei îi vei putea vedea pe 27 aprilie, de la 19:30, iar accesul la livestream va fi gratuit. Intră în evenimentul de Facebook ca să rămâi la curent cu veștile. Pe Bune Live este un spectacol produs de DoR, prezentat de UniCredit Bank și susținut de BestJobs și unteatru.
 

HIV, virusul despre care nu mai vorbim (III/V)

Maria Georgescu este director executiv al Asociației Române Anti-SIDA (ARAS), prima de acest fel din România. De aproape 30 de ani, ARAS face muncă de prevenire a răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală și lucrează cu comunități la risc, precum lucrătorii sexuali sau consumatorii de droguri. Răspunsurile au fost condensate pentru claritate.

Cum ați descrie stadiul în care ne aflăm în lupta cu HIV?

Am pierdut niște trenuri. Suntem cu tratamentul pe niște scheme învechite, oamenii primesc tratamente care nu mai sunt folosite nicăieri. Există medicamente de prevenire, preEp, pe care, dacă persoana care nu are virusul le ia înainte de actul sexual, cu o zi sau două, nu se va infecta, chiar dacă nu folosește prezervativul. La noi nu s-a propus această soluție.  

Pe de altă parte, continuă segregarea asta între „normali” și „anormali”, care înseamnă categoriile la risc pentru HIV: consumatorii de droguri sau lucrătorii sexuali. Facem mișto de ei, facem glume. De asta nici nu sunt bani pentru aceste servicii. 

În continuare ne luptăm și țipăm la autoritățile locale pentru că și ele trebuie să-și pună în buget bani pentru programe de prevenție. Bucureștiul a semnat acum cinci ani carta AIDS Fast Track City [un program în care administrația orașului trebuie să lucreze alături de ONG-uri pentru a atinge o țintă de zero noi infectări până în 2030], alături de Tokyo, Paris și toate capitalele mari. Bucureștiul n-a făcut nimic.

Ce a însemnat pandemia de COVID-19 pentru HIV?

Spitalele infecțioase în care bolnavii din țară erau îngrijiți au fost transformate în spitale COVID. S-a creat un mic culoar pentru pacienți la „Victor Babeș” și la „Matei Balș”.

Au fost oameni anul trecut care nici măcar o analiză n-au făcut și au rămas pe scheme terapeutice vechi. Au început să și lipsească unele medicamente, nu s-au mai făcut achiziții. Toți banii și toată grija s-au dus spre COVID.

Dintre cei care au HIV, multora le-a fost teamă că vor face COVID și au stat în casă. Știm câteva cazuri care au făcut COVID, dar n-au fost cazuri grave. 

Care sunt problemele mai puțin vizibile în lupta cu HIV?

Infecția o poți surmonta, iei medicamente, nu mai mori, dar stigma este netratabilă. Nu atât faptul că e infectat îl dărâmă pe un om, cât faptul că este izolat social, că nu poate să se simtă confortabil. Dacă de un cancer ți-e milă, la HIV pui o etichetă „cine l-a pus să facă aia sau ailaltă”. 

Lumea are impresia că sunt informații destule. Noi am avut în anii ’90, 2000, campanii de vară la mare în care stăteam în discoteci și dădeam prezervative. Nu s-a mai întâmplat asta. Lumea spune că generațiile de acum au internet, dar poți să citești și să nu înțelegi. E important să existe promotori, influenceri, care să amintească că e important să ne protejăm. 

Sănătatea mintală e din ce în ce mai problematică, sunt tot mai dese depresiile, și asta poate să ducă la dezinteres: nu mă interesează ce se întâmplă și fac sex neprotejat. În plus, într-o societate angoasată e și mai greu să te aștepți ca celălalt să înțeleagă ce i se întâmplă vecinului sau colegului de birou.
 

Dozele pentru restul zilei

  

  

  

Ți-a plăcut Concentrat? Dă forward către un prieten. Ți-a trimis cineva? Abonează-te aici.

  Vidrele sunt unele dintre cele mai jucăușe animale de pe planetă.