editorial de iunie
Școala de lectură la final
Adriana Moca
Din perspectiva unui artist care a dezvoltat programe de promovare a literaturii și a lecturii pentru publicul tânăr pot certifica - din experiență personală - că aserțiunea „generația tânără nu citește” nu e justificată, decât în măsura în care lectorul/performerul/mentorul aflat în fața unei clase/unui auditoriu nu reușește să capteze atenția. Dacă ne gândim că aceste generații s-au născut într-o altă lume, tehnologizată, invadată de imagini, culori, jocuri video, o lume rapidă, funcționând mai ales pe fast-forward, permanent în competiție, vom vedea că atenția tinerilor are alte setări de timp și calitate. Totuși, lectura s-a îmbogățit cu noi practici, imposibil de imaginat cu 25 de ani în urmă. Se citește pe tablete, telefoane inteligente, laptopuri, în mijloace de transport în comun, uneori pe sub bancă. „Nimic nu pare să indice că lectura ca atare e amenințată de o criză severă”, observa Paul Cornea în Introducerea în teoria lecturii. Și Jean d'Ormesson, într-un articol publicat în Le Figaro se îndoia de această criză, survenită în urma apariției internetului, computerului, televiziunii fiindcă „și Platon, la vremea lui, anunța sfârșitul culturii odată cu inventarea scriiturii, deoarece textele nu vor mai fi învățate pe dinafară”. În orice epocă, mai adăuga el, „cei mai în vârstă sunt tentați să facă apologia vremurilor tinereții lor”.
Lipsa informării culturale la nivel general, abundența non-modelelor de pe o piață media, intoxicată de emisiuni violente, muzică de proastă calitate și operații estetice nereușite, diminuează drastic interesul pentru cultivare. Parcurgând studiile din ultimii ani cu privire la consumul cultural în România, unde interesul marilor trusturi de media pentru cultură este cvasi-absent, în care peisajul urban este invadat de imagini kitsch, iar persoanele publice frizează nu rareori analfabetismul, nu se poate spera la un proces de evoluție al publicului tânăr.
Prin comparație, o plimbare prin metrourile pariziene oferă călătorului ocazia de a citi, măcar cu coada ochiului un poem, de a fi la curent cu o nouă carte apărută, de a învăța să comunice mai coerent, mai expresiv, de a se găsi într-un raport cu sens față de Celălalt și lume. În România, mai ales organizațiile non-guvernamentale au creat, prin proiecte cultural-artistice, campanii de promovare a lecturii, finanțate din resurse proprii și de Administrația Fondului Cultural Național, AFCN, care a introdus aria tematică promovarea culturii scrise, ca un semnal de alarmă asupra firavei prezențe a cărții și a lecturii în spațiul public.
La finalul proiectului Școala de lectură Lege et Impera, rezultatele sunt de natură să bucure adulții îngrijorați: din 400 de elevi participanți, 117 s-au implicat serios în scrierea de recenzii sau filmarea clipurilor de lectură cu voce tare. Textele și videoclipurile vor rămâne pe www.scoaladelectura.ro ca o mărturie revelatoare. Felicitări, tuturor! E un început bun pentru reconfigurarea interesului pentru cultură. Felicitări și mulțumiri profesorilor implicați: Ana Coman (Colegiul Național Gheorghe Munteanu Murgoci din Brăila), Diana Pușcaș (Liceul Teologic Greco-Catolic Sfântul Vasile cel Mare – Blaj), Lavinia Muntean (Colegiul Pedagogic Regina Maria și Liceul de arte Sigismund Toduță – Deva), Carmen Ani Avram (Colegiul Național Cuza Vodă – Huși), Diana Moga (Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși – Petrila), Corina Stancu (Școala gimnazială Chirpăr-Sibiu), Valentina Dima (Colegiul Genesis – București), Adriana Pană (Biblioteca Metropolitană București – filiala Dimitrie Cantemir- București).
Personal, voi continua să-i conving pe cei mai tineri de adevărul cuvintelor Virginiei Woolf: „citim pentru a ne reîmprospăta și a ne exersa propriile forțe creatoare”. La mulți ani, tuturor copiilor de 1 Iunie, să ne revedem sănătoși și în alte proiecte!
|
